Analiză: Scandalul traficanţilor de arme ruşi, Ungaria e "veriga slabă" a blocului euroatlantic
Disputa iscată de decizia Ungariei de a extrăda la Moscova preusupuşi traficanţi de arme ruşi, identificaţi de agenţi serviciilor americane, e un nou semn că Budapesta se desenează, tot mai clar, drept o vulnerabilitate a spaţiului euroatlantic în faţa Federaţiei Ruse, scrie sociologul şi geopoliticianul Dan Dungaciu.
La reproşul administraţiei americane că ""decizia autorităţilor ungare nu este consistentă cu parteneriatul nostru privind aplicarea legislaţiei în vigoare“, purtătorul de cuvânt al guvernul maghiar, Zoltan Kovacs, a răspuns sec, pe Twitter, că decizia este bazată pe verdictul curţilor de justiţie maghiare şi „acorduri internaţionale relevante“.
Pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe maghiar nu există nicio referinţă la acest caz.
Avem de-a face cu un caz fără precedent, iar furia mocnită din comunicatul Departamentului de Stat e întemeiată. Presa neguvernamentală din Ungaria, atâta câtă mai e, a relatat pe larg cazul. În esenţă, este vorba despre doi ruşi, tată şi fiu, traficaní de arme, arestaţi în Ungaria, ca urmare a unei operaţiuni amerciane extrem de complexă şi secretă, numită „Perseu“.
Când toată lumea, inclusiv apărătorul celor doi, se aştepta că va urma extrădarea în Statele Unite, anunţul a venit ca o bombă: Ungaria, membru NATO şi aliat american (!?), decide să-i extrădeze Rusiei pe cei doi traficanţi de arme ruşi care ar fi vândut rachete cartelurilor mexicane ca să doboare... elicoptere americane, scrie Dan Dungaciu.
"Dincolo de spectaculosul cazului, problema este infinit mai gravă. De la negocierile suspecte ale Budapestei din 2015 pentru Centrala de la Paks, când a adus la masa politicii energetice a UE gigantul rus Rosatom (echivalentul Gazprom în energia nucleară), trecând prin atitudinea singulară faţă de Ucraina, anihilarea Universităţii Central Europene (CEU) – instituţie americană! - sau defecţiunile recente pe care le-am semnalat la început, Ungaria se desenează din ce în ce mai pregnant pe harta regiunii ca o vulnerabilitate a spaţiului euroatlantic în faţa Federaţiei Ruse.
Cazul a fost un şoc pentru americani, spun ziariştii de la Direkt36/444.hu, mai ales că există precedente similare când autorităţile de la Budapesta au acţionat complet pe dos. (...) O sursă maghiară familiarizată cu evoluţia relaţiilor dintre Ungaria şi SUA în ultimii ani, a declarat că „acesta este un incident grav. Era evident o problemă de mare importanţă pentru ruşi să-i extrădeze pe traficanţii de arme. Şi a fost, se pare, foarte importantă solicitarea rusă pentru guvernul ungar ca Budapesta să îşi asume un alt conflict cu Statele Unite.
Abordarea aliată faţă de această chestiune nu a influenţat deloc decizia părţii maghiare“. Potrivit unui diplomat reprezentând un stat membru al NATO, citat de aceeaşi sursă maghiară, scandalul de extrădare al celor doi Lyubishin serveşte ca o lecţie nu numai pentru Statele Unite: „Când cel mai bun prieten vă întreabă ceva şi faceţi complet altceva, care este mesajul pentru toţi ceilalţi prieteni? Mesajul este nu doar că nu trebuie să îi crezi pe unguri, dar şi că nici nu ar mai trebui să ai încredere în ei de aici înainte.“
Este extrem de revelator cum a reacţionat presa oficioasă de la Budapesta faţă de acest caz. Influentul site de ştiri Origo, care din 2013, când era cel mai citit din ţara vecină, a făcut saltul de la „o sursă independentă de informaţii la postura de majoreta a guvernului“, potrivit The News York Times, scrie că articolul publicat pe „blogul lui Soros“ (Direkt36/444.hu - N.R.) a fost dictat direct de servicii secrete străine menite să discrediteze guvernarea de la Budapesta şi să o acuze de jocuri ruseşti.
„În ultimele luni, a devenit evident că grupări din serviciile secrete americane, în strânsă legătură cu Partidul Democrat, au scopul de a propaga dezinformarea că guvernul maghiar este un servitor al intereselor ruseşti... “.
În acest articol, Dan Dungaiu identifică o tehnică destul de des folosită, aşa-numita critică se face nu pe conţinut, nu prin contrazicerea articolului, ci prin.... „discreditarea“ sursei.
"Din păcate, pe conţinut – şi nu e vorba doar despre cazul pe care îl discutăm aici -, presa oficioasă şi guvernamentală de la Budapesta nu mai poate să spună nimic convingător care să risipească norii ruseşti care s-au adunat deasupra Ungariei şi care devin din ce în ce mai vizibili inclusiv de peste ocean. Trebuie să urmeze nota de plată," îşi încheie Dan Dungaciu analiza.
Cum moare presa liberă. Un monstru mediatic în sprijinul lui Viktor Orban
sursa foto: https://pestisracok.hu