Alexandru Rafila: „INFECȚIILE nosocomiale, o realitate în spitalele din România” - CIFRELE din 17 ani
Alexandru Rafila a făcut noi precizări în legătură cu infecțiile nosocomiale din spitalele românești. Ministrul Sănătății susține că acestea sunt o realitate, dar multe sunt banale.
Ministrul Sănătății susține că infecțiile interioare sunt o realitate în spitalele din România şi că într-un an pot apărea aproximativ 200.000 de astfel de îmbolnăviri, dar nu toate aceste infecţii pun viaţa pacienților în pericol.
România raportează cu mult sub numărul real al infecțiilor intraspitalicești, Ministerul Sănătății a precizat că procentul este de 5,9%, contestat de organizațiile nonguvernamentale. Scandalul infecțiilor nosocomiale a izbucnit după tragedia din clubul Colectiv, când mai mulți răniți în incendiu au făcut complicații și au și murit din cauza acestora. VEZI câte infecții nosocomiale au fost raportate în ultimii 17 ani
„Este o realitate. Sunt elemente obiective. Studiul de prevalenţă de moment arăta 2 la sută şi corecţia 6 la sută. Deci e clar că discutăm de mult mai multe infecţii şi numărul total al infecţiilor din România, raportat la numărul de spitalizări, probabil că e undeva în jur de 200.000 la un număr de internări de 4 milioane, pentru că noi avem cam 4 milioane de internări pe an, înainte de pandemie, la o proporţie de 5 la sută, înseamnă circa 200.000 de cazuri. Peste noapte nu se pot schimba lucrurile. Un astfel de laborator ca cel de Microbiologie de la Institutul Matei Balş este necesar în toate spitalele din România. Un laborator sau un compartiment de microbiologie. El lipseşte de multe ori. El trebuie să fie funcţional 24 de ore din 24”, a declarat Alexandru Rafila, vineri, la Digi24.
Acesta a explicat de ce are mai multă încredere într-un spital care raportează 5 la sută infecţii.
„Eu aş avea mai mare încredere şi m-aş interna într-un spital care raportează 5 la sută infecţii asociate asistenţei medicale, decât într-un spital care raportează 0,2 la sută. Pentru că 0,2 este adevărat, 5 la sută este apropiat sau este chiar realitatea. (...) Trebuie să educăm personalul medical, pe de-o parte, dar şi mass-media şi cetăţenii, să înţeleagă că o infecţie nosocomială este un lucru care poate să apară, e vorba de bacterii, până la urmă, care trăiesc şi ele în acelaşi habitat ca şi noi şi sunt mai abile decât noi pentru că au experienţă mult mai mare decât omul în a supravieţui. Supravieţuiesc de mai mult de un miliard de ani şi e clar că mecanismele lor de supravieţuire trebuie combătute prin metode care să prevină infecţiile. Dar nu putem să le combatem pe toate. Dacă facem campanii de presă, de incriminare a infecţiilor asociate asistenţei medicale, pentru că ăsta este termenul, oamenii, în mod instinctiv, se vor feri să le raporteze”, a menționat Al. Rafila.
Nu toate infecţiile asociate asistenţei medicale „sunt infecţii care pun viaţa în pericol, nu”, a mai precizat ministrul Rafila, care a adăugat că „sunt multe infecţii banale. De exemplu, după o intervenţie operatorie, infecţia de plagă sau o infecţie urinară. Astea sunt majoritatea infecţiilor întâlnite în spitale. Pe noi ne interesează să nu apară infecţii cu germeni multirezistenţi, deci să ţinem fenomenul ăsta sub control în spitale şi mai ales infecţii invazive care pot să pună în pericol viaţa pacientului”.
Infecțiile nosocomiale în spitalele din România - NR. CAZURI DE INFECŢII NOSOCOMIALE, LA NIVEL NAŢIONAL (2005-2022)
În România, încă nu se raportează corect, real, infecțiile din spitale. Există o creștere de la 0,2% la 2% privind infecțiile nosocomiale în spitalele românești, procent considerat cu mult sub cel real. Media europeană e de 8 procente. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, procentul e de 5,9%.
"Dacă la nivelul Uniunii Europene toate ţările au cifre care merg de la 6-7% din totalul pacienţilor externaţi care înregistrează astfel de infecţii în cursul spitalizării, în România, am avut şi procente care ajungeau la 0,2%, adică absolut puţin credibil. Şi tot lucrăm ca să schimbăm şi mentalităţi şi, mai mult, să asigurăm cadrul organizatoric şi mai ales profesional care să permită identificarea şi raportarea acestor infecţii. (...) Trendul a fost crescător. Să comparăm ultimii doi ani, 2021 şi 2022. Remarcaţi o creştere cu 55% a gradului de raportare între trimestrul 1 a anului 2021 şi trimestrul 1 al anului 2022. Deci o creştere semnificativă, dar încă suntem departe, dar lucrăm şi acum”, a anunțat Alexandru Rafila la începutul săptămânii, pe 1 august.
După tragedia din Colectiv, care a arătat subraportarea infecțiilor, în 2016, spitalele românești raportaseră o medie de 2,8% pentru infecțile asociate îngrijirilor spitalicești, în timp ce media europeană era la 5,7%. Începând din 2016, infecțiile identificate au depășit 15.000 la nivel național, în 2021, numărul raportat s-a dublat, în condițiile în care și Ministerul Sănătății a recunoscut că raportarea este sub nivelul real.
STATISTICĂ infecții nosocomiale în ultimii 17 ani: 2005-2022
2005 - 10.827
2006 - 10.662
2007 - 10.019
2008 - 9.677
2009 - 8.583
2010 - 8.105
2011 - 8.463
2012 - 8.278
2013 - 9.296
2014 - 10.630
2015 - 12.316
2016 – 16.175 (7.976 (sem. I - ianuarie-iunie 2016))
2017 - 19.607
2018 - 20.240
2019 - 23.312
2020 - 23.348
2021 - 30.162
2022 - 13.393 (trim I 2022 - ianuarie-martie 2022)
Surse: Ministerul Sănătăţii/CNSISP și Parlamentul României - Răspuns interprelare 2018 (anii 2015-2017)