ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014.
Lista continuă cu independenţii şi candidaţii propuşi de partidele neparlamentare: William Brînză, Elena Udrea, Mirel Mircea Amariţei, Teodor Meleşcanu, Gheorghe Funar şi Zsolt Szilagyi. Potrivit tragerii la sorţi făcută de preşedintele BEC, în continuare pe buletinul de vot se vor afla: Monica Macovei, Constantin Rotaru, Călin Popescu Tăriceanu şi Corneliu Vadim Tudor, scrie Mediafax.
Campania electorală se va încheia în dimineața zilei de sâmbătă, la ora 7,00. După această dată sunt interzise acțiunile de tip electoral. Duminică secțiile de votare se vor deschide la ora 7,00 și se vor închide la ora 21,00.
OFICIAL: CÂȚI ROMÂNI AU DREPT DE VOT: Datele AEP
În primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 2 noiembrie, au drept de vot 18.296.567 de cetățeni români, iar la cel de-al doilea, pe 16 noiembrie, 18.305.826 de persoane, potrivit ultimelor date furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă.
Campania electorală a debutat pe 3 octombrie, iar în cursa pentru fotoliul prezidențial au intrat 14 candidați — Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Klaus Iohannis (Alianța Creștin-Liberală), Elena Udrea (Partidul Mișcarea Populară), Kelemen Hunor (Uniunea Democrată Maghiară din România), Dan Diaconescu (Partidul Poporului — Dan Diaconescu), Constantin Rotaru (Partidul Alianța Socialistă), Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare), William Brînză (Partidul Ecologist Român), Mirel Mircea Amariței (Prodemo) și Szilagyi Zsolt (Partidul Popular Maghiar din Transilvania). De asemenea, vizează funcția de șef al statului și patru independenți — Teodor Meleșcanu, Călin Popescu-Tăriceanu, Monica Macovei și Gheorghe Funar.
Președintele țării se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente. În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea, se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, conform legii pentru alegerea președintelui României, scrie Agerpres.
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Program prelungit la buletine, în ziua alegerilor
Pe data de 1 noiembrie, programul la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor va fi cuprins între orele 8.00 – 16.00, pentru eliberarea actelor de identitate, iar la Serviciul Stare Civilă, pentru eliberarea de duplicate, între orele 08.00-16.00, în vederea facilitării obţinerii actelor de identitate. Pe 2 noiembrie, programul cu publicul la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor va fi între orele 8.00 – 21.00 iar la Serviciul Stare Civilă, pentru eliberare duplicate, între 8.00 şi 16.00, scrie ziarulevenimentul.ro.
Primul tur al alegerilor prezidentiale va avea lor în 2 noiembrie 2014. Dacă unul dintre candidați va obține majoritatea voturilor din primul tur, nu va fi nevoie de o altă rundă de scrutin. În caz contrar, în 16 noiembrie vom fi chemați din nou la urne, la care pe buletinele de vot vor fi înscriși doi candidați, primii doi – în ordinea voturilor obținute în primul tur.
Durata unui mandat de președinte în România este de cinci ani. Conform actualei forme a Constituției României, o persoană nu poate deține mai mult de două mandate.
Campania electorală pentru primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale începe în 3 octombrie și se va încheia în 1 noiembrie, ora 7.00 Data alegeri prezidentiale 2014 .
Cursa pentru Palatul Cotroceni se anunță a fi una extreme de animată, cel puțin din perspectiva numărului de candidați înscriși în competiție. Nu mai puţin de 14 candidați își înregistraseră candidaturile la sediul Biroului Electoral Central până marţi seara, ultima zi în care s-au putut înregistra candidaturi pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie. Iată cine sunt candidații înregistrați în cursa pentru noul mandat de președinte al României.
Primul candidat care și-a înscris candidatura a fost Victor Ponta, care a depus pe 17 septembrie listele cu semnături. Klaus Iohannis și-a depus candidatura pe 20 septembrie. Monica Macovei și-a depus candidatura pe 21 septembrie, anunțând că a strâns peste 300.000 de semnături. În data de 22 septembrie și-au depus listele mai mulți candidați. Călin Popescu Țăriceanu a ajuns la ora 10:00 la Biroul Electoral Central și și-a înscris candidatura ca independent, întrucât înregistrarea partidului PLR trena încă în justiție. Elena Udrea și-a depus candidatura prezentând peste 400.000 de semnături. Dan Diaconescu a strâns conform propriei declarații peste 300.000 de semnături. În aceeași zi Hunor Kelemen a depus listele cu peste 270.000 de semnături.La 23 septembrie, ultima zi în care a fost posibil să fie depuse candidaturi, s-au înscris Teodor Meleșcanu, Corneliu Vadim Tudor și William Brânză.
ALEGERILE PREZIDENŢIALE: Prezenţa la vot va fi monitorizată în toate secţiile de votare
Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale va fi monitorizată în toate secţiile de votare şi nu doar pe un eşantion, a anunţat, vineri, prefectul de Suceava, Florin Sinescu, care a menţionat că pentru asigurarea transmiterii acestor date doar în trei secţii se vor folosi telefoane prin satelit.
Prefectul de Suceava, Florin Sinescu, a spus, într-o conferinţă de presă, că la alegerile prezidenţiale, în judeţ, vor funcţiona 553 de secţii de votare, la fel ca la alegerile europarlamentare, potrivit mediafax.ro.
El a menţionat că faţă de alte scrutinuri, la aceste alegeri prezenţa la vot va fi monitorizată în toate secţiile de votare şi nu doar pe un eşantion, motiv pentru care se vor adopta soluţii punctuale pentru transmiterea datelor.
Astfel, în trei secţii care nu sunt acoperite cu semnal GSM, se vor folosi telefoane prin satelit pentru transmiterea informaţiilor.
El a mai declarat că pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale judeţului Suceava i-a fost alocat un buget total de 2,981 milioane de lei din care 2,515 milioane de lei sunt cheltuieli de personal, 406.000 de lei pentru bunuri şi servicii şi 60.000 de lei pentru mijloace fixe.
Buletinele de vot, autocolantele şi ştampilele cu menţiunea VOTAT vor fi asigurate de către Ministerului Afacerilor Interne, Prefectura urmând să achiziţioneze toate celelalte materiale necesare votării, a mai spus prefectul.
La scrutinele de până acum prezenţa la urne era monitorizată de BEC pe baza unui eşantion de secţii de votare, astfel că datele centralizate aveau o eroare de +/- 3%.
PESTE 30 000 de POLIȚIȘTI sunt MOBILIZAȚI în ziua VOTULUI
Ministrul de Interne, Gabriel Oprea, a anunțat vineri că pentru alegerile prezidențiale de duminică au fost mobilizați peste 58.000 de angajați ai MAI, din care aproximativ 31.300 sunt polițiști, 12.500 jandarmi, 3.600 polițiști de frontieră, 10.000 pompieri și peste 600 de forțe ale altor structuri operative ale ministerului.
Oprea a arătat în videoconferința cu prefecții și șefii structurilor centrale și teritoriale ale MAI că principalele misiuni ale acestora vizează asigurarea ordinii publice, paza secțiilor de votare și prevenirea infracțiunilor electorale.
"În total, 11.300 de angajați ai ministerului sunt implicați în misiunile de menținere a liniștii și siguranței publice, iar peste 34.200 vor asigura paza secțiilor de votare. Alți 4.700 de specialiști ai MAI vor fi mobilizați pentru verificarea și soluționarea sesizărilor privind incidentele și evenimentele în legătură cu procesul de votare", a afirmat ministrul de Interne.
Oprea a subliniat că va fi constituită și o rezervă de intervenție formată din 7.800 de angajați ai structurilor de ordine publică.
Potrivit ministrului de Interne, în aceste zile, angajații inspectoratelor pentru situații de urgență desfășoară controale tehnice de specialitate pentru înlăturarea riscurilor de incendii în localurile de vot. "Vreau să aveți în vedere fiecare clădire unde sunt organizate secții de votare iar această acțiune să fie terminată până mâine", le-a spus Oprea prefecților.
De asemenea, IGPR a detașat de la începutul acestei săptămâni ofițeri specialiști în fiecare județ, pentru a monitoriza activitățile din competența structurilor teritoriale de poliție.
Gabriel Oprea i-a cerut chestorului general Petre Tobă să urmărească la nivel național legalitatea desfășurării transportului rutier de persoane, pentru a nu apărea situații care ar avea ca scop turismul electoral.
"Reamintesc că votarea de două sau mai multe ori, introducerea în urnă a mai multor buletine de vot sau votarea fără a avea acest drept constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la șase luni la trei ani", a subliniat Oprea, precizând că aceeași pedeapsă este prevăzută și pentru cei care oferă bani, bunuri sau alte foloase.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014: Campania electorală în audiovizual, GRATUITĂ
Campania electorală în audiovizual se va desfăşura între 3 octombrie şi 1 noiembrie, televiziunile şi radiourile, publice şi private, fiind obligate să ofere gratuit spaţii în emisiunile lor candidaţilor la preşedinţie şi să respecte reguli stricte, potrivit unei decizii adoptate joi de CNA.
Membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) au adoptat, în şedinţa de joi, Decizia privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea preşedintelui României.
Înainte de votul final, a fost adoptat un amendament, propus de membrul CNA Radu Călin Cristea, constând în includerea categoriei de "comentator politic" între participanţii la emisiunile electorale.
Astfel, în urma modificării articolului 5, alineatul 4 din decizie prevede că radiodifuzorii sunt obligaţi să precizeze calitatea în care se exprimă persoanele invitate în emisiuni, cum ar fi: candidat, reprezentant al candidatului sau al unui partid politic, alianţă politică sau electorală care susţine candidaţi, jurnalist, analist, consultant sau comentator politic.
Potrivit deciziei CNA, campania electorală pe posturile de radio şi de televiziune publice şi private începe pe 3 octombrie, ora 00.00, şi se încheie pe 1 noiembrie, ora 7.00.
Pentru candidaţii la funcţia de preşedinte al României, accesul la serviciile publice şi private de radio şi televiziune este egal şi gratuit, potrivit mediafax.ro.
Kelemen Hunor va fi primul candidat pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale, el fiind urmat de Klaus Iohannis, Dan Diaconescu şi Victor Ponta, potrivit tragerii la sorţi făcută marţi de preşedintele BEC, judecătoarea Veronica Năstasie, scrie Mediafax.
Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit orele de referință pentru transmiterea datelor privind prezența la vot la alegerile prezidențiale, orele la care informațiile vor fi disponibile și date publicității fiind 11,30, 14,30, 17,30, 20,30 și 22,30, anunță Agerpres.
Potrivit unei decizii a BEC, orele până la care secțiile de votare vor transmite informații către BEC sunt 10,00, 13,00, 16,00, 19,00 și 21,00.
Transmiterea datelor privind prezența la vot către sistemul informatic se realizează numai de către președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare sau locțiitorii acestora.
Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare sau locțiitorii acestora, după caz, au obligația de a transmite, în ziua votării, informațiile privind prezența la vot.
Potrivit deciziei BEC, metodologia pentru colectarea datelor și informarea opiniei publice privind prezența populației la vot pentru secțiile de votare din străinătate se va stabili în mod distinct.
Mai multe pe Agerpres
Campania pentru alegerile prezidenţiale, care va începe în audiovizual pe 3 octombrie, la ora 00.00, va fi reflectată de 307 televiziuni şi radiouri.
Astfel, 172 de televiziuni şi 135 de posturi de radio au informat CNA privind intenţia de a reflecta campania pentru alegerea preşedintelui României, potrivit unor informaţii făcute publice în şedinţa Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).
Printre televiziunile care vor difuza emisiuni electorale se numără Antena 3, staţiile locale ale Antena 1, B1 TV, Kanal D, Prima TV (staţia centrală, de la Bucureşti, şi staţiile locale), Digi 24 (staţia centrală şi cele locale), Realitatea TV (staţia centrală şi staţiile locale), The Money Channel, România TV, Naşul TV, Neptun TV, Look TV, Look Plus şi SRTv (staţiile centrale şi studiourile regionale).
Şi posturile de radio şi-au declarat intenţia de difuzare a unor emisiuni electorale, între acestea numărându-se Europa FM, RFI România, Realitatea FM (staţia centrală şi cele locale) şi posturile Societăţii Române de Radiodifuziune.
Toate aceste posturi de televiziune şi radio vor fi monitorizate de specialiştii CNA pe toată perioada campaniei electorale. Consiliul va monitoriza şi alţi radiodifuzori, prin sondaj şi dacă va primi reclamaţii.
Campania electorală pe posturile de radio şi de televiziune publice şi private va începe pe 3 octombrie, ora 00.00, şi se încheie pe 1 noiembrie, ora 7.00, potrivit Deciziei CNA numărul 528 din 11.09.2014 privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea preşedintelui României.
Pentru candidaţii la funcţia de preşedinte al României, accesul la serviciile publice şi private de radio şi televiziune este egal şi gratuit, potrivit mediafax.ro.
ALEGERI PREZIDENAŢIALE 2014. Membrii BEC au aprobat, joi, modelul buletinului de vot ce va fi folosit la alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie, numele candidaţilor urmând să fie tipărite pe două pagini, respectiv opt pe prima pagină, şase pe următoarea.
ALEGERI PREZIDENAŢIALE 2014. Pe prima pagină vor fi imprimate opt patrulatere cu numele următorilor candidaţi: Kelemen Hunor (UDMR), Klaus Iohannis (ACL), Dan Diaconescu (PPDD), Victor Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC), William Brînză (PER), Elena Udrea (PMP), Mircea Amariţei (Prodemo) şi Teodor Meleşcanu (independent). VEZI AICI BULETINUL DE VOT
Pe pagina a doua a buletinului de vot vor fi înscrişi candidaţii Gheorghe Funar (independent), Zsolt Szilagyi (PPMT), Monica Macovei (independent), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), Călin Popescu Tăriceanu (independent) şi Corneliu Vadim Tudor (PRM).
ALEGERI PREZIDENAŢIALE 2014. Patrulaterele cu numele candidaţilor sunt înscrise pe două coloane, numerele impare în partea stângă, iar cele pare în dreapta.
Contactat de MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a precizat că macheta buletinului de vot, aşa cum a fost prezentată, spre aprobare, membrilor BEC, de Monitorul Oficial, a fost astfel concepută - cu două pagini, pe prima opt candidaţi, iar pe a doua 6 candidaţi - la solicitarea BEC.
Download
Cei mai bine cotati candidati la alegerile prezidentiale din noiembrie sunt oameni instariti, dupa cum arata declaratiile lor de avere.
Cea mai bogata este
Elena Udrea, presedintele PMP si candidatul acestui partid la fotoliul de la Cotroceni.
Astfel, Elena Udrea are mai multe case si terenuri, doua autoturisme - un Fiat 500 si un Mercedes -, bijuterii in valoare totala de 100.000 de euro, numeroase plasamente, investitii si imprumuturi, precum si mai multe conturi in lei si euro, in valoare totala de aproape 3,5 milioane de lei. De la Camera Deputatilor, Elena Udrea a incasat anul trecut aproape 59.000 de lei.
Victor Ponta, candidatul PSD, detine terenuri, case si apartamente, doua masini - Fiat si Citroen -, precum si bani in conturi la Unicredit Tiriac si BRD, in valoare totala de 250.000 de lei.
In calitate de premier, Victor Ponta a incasat 74.208 lei, in timp ce sotia sa, Daciana Sarbu, a castigat ca europarlamentar 74.408 euro.
Candidatul ACL,
Klaus Iohannis, primar al Sibiului, a trecut in declaratia de avere 3 apartamente si 3 case de locuit, precum si trei conturi la BCR in lei, euro sau dolari, in valoare totala de aproape 110.000 de lei.
Citeşte mai multe pe
ziare.com.
Liberalii au decis. KLAUS IOHANNIS este candidatul PNL pentru alegerile prezidenţiale, în urma votului din Delegaţia Permanentă a PNL. Iohannnis a obţinut 111 voturi, iar Crin Antonescu doar 55 de voturi. Cinci voturi au fost nule.
Preşedintele PNL, Klaus Iohannis, a fost desemnat, luni, de Delegaţia permanentă a PNL, drept candidatul partidului la alegerile prezidenţiale din noiembrie.
Iohannis a obţinut un număr de voturi dublu faţă de Antonescu, din partea membrilor Delegaţiei Permanente.
Pentru Klaus Iohannis au optat 111 membri ai Delegaţiei Permanente, în timp ce pentru Crin Antonescu au votat doar 55.
Delegaţia Permanentă a Partidului Naţional Liberal s-a reunit, luni, pentru a stabili candidatul formaţiunii la alegerile prezidenţiale.
"Eu cred că, cel puţin de cinci ani cât am condus partidul, m-am tot prezentat. Astăzi nu o să fac o prezentare foarte lungă", a declarat Antonescu, înaintea întâlnirii.
Întrebat dacă renunţă la candidatura pentru prezidenţiale, având în vedere rezultatele sondajului, Antonescu a răspuns: "Nu. E un sondaj pe care nu mi-l asum, dar pe care nu îl contest".
"Nu fac niciun comentariu legat de şansele celor doi. Votul va fi secret pentru că aşa spune statutul. Eu nu voi ţine cont de sondaje. Important e să îl alegem pe cel cu cele mai reale şanse", a declarat Mircea Ionescu Quintus.
Senzaţional. Serialul Elodia, şedinţe de spiritism, scandaluri conjugale, dansuri pe mese sau mistere elucidate în direct. Sunt ingredientele care l-au făcut celebru pe Dan Diaconescu, acum candidat la alegerile prezidenţiale.
Europarlamentarul Monica Macovei a anunţat, marţi seara, că va candida la Preşedinţia României, ca independent. Anunţul a fost făcut pe un site special creat pentru susţinerea sa la Cotroceni - www.macoveipresedinte.ro - şi pe pagina sa de Facebook.
Redăm integral mesajul postat de Monica Macovei pe contul său de Facebook:
"In urmă cu două luni, nu mi-aș fi imaginat că voi veni în fața voastră cu acest anunț. Abia am terminat o campanie pentru a fi realeasă în Parlamentul European. Doream să continui de la Bruxelles, și în acest nou mandat, lupta împotriva corupției şi fraudei pentru competiție corectă în economie, care să aducă românilor investiții și locuri de muncă.
Intre timp, ceva s-a schimbat însă în Romania. Și eu, ca și voi, sunt nemulțumită de opțiunile de vot care ni s-au oferit. Opțiunile de vot care ne sunt impuse de partide nu au fost testate în nicio bătălie electorală națională.
De curând, mii și mii dintre voi m-ați chemat să intru în cursa pentru Cotroceni. Răspund acum şi candidez. Nu a fost o alegere ușoară, dar este o provocare pe care mi-o asum cu hotărâre si credință.
Mi-am început cariera ca tânăr procuror, am devenit apoi avocat pentru drepturile omului, am lucrat pentru a aduce pacea și democrația in tari care trecuseră prin războaie. La sfârșitul lui 2004, am fost numită Ministru al Justiției.
Era un moment în care de reforma justiției depindea intrarea noastră în Uniunea Europeană. Am pus bazele independenței justiției și am construit DNA. Acum, nu ca până în 2004, corupții plătesc pentru faptele lor.
Acum cinci ani, am mers la Bruxelles. Am vrut să-mi servesc țara în continuare și să contribui ca România sa fie un stat modern şi prosper în Europa.
Prin eforturile mele, în curând, infractorii din toată Europa îşi vor pierde și averile nejustificate.
De ce candidez acum, vă întrebați. Candidez pentru că știu că putem mai mult. Trebuie să dorim mai mult şi să știm că putem mai mult ca țară.
Nu avem altă șansă decât să cerem mai mult în aceste alegeri. În acest an, România este la răscruce. Putem merge înainte sau putem să ne întoarcem cu 10 sau 20 de ani în urmă.
Alegerea este a noastră. Așa cum eu am decis să candidez şi voi trebuie să decideți să vă implicați.
Aceasta este România voastră. Acesta este viitorul vostru. Cei care vi-l fură, vă fură mai mult decât bani din buzunar. Vă lipsesc de investițiile care fac economia mai bună, pun pe fugă afacerile care creează locuri de muncă, vă fură din banii de sănătate, din educația copiilor voștri. Fură din viitorul vostru şi din viitorul copiilor voștri.
România are un potențial uriaș. Ca președinte, voi asigura pentru România o economie liberă și sănătoasă, care creează locuri de muncă şi oportunități pentru tineri şi o viață decentă pentru pensionari. O Românie în care educația și sănătatea sunt priorități. O Românie care este respectată de partenerii din Europa și de peste Atlantic.
Dar nu pot face asta singură. Am nevoie de ajutorul vostru. Am nevoie ca și voi să credeți că și voi puteți face schimbarea în bine.
Veniți astăzi lângă mine. Implicați-vă în campania mea. Aveți de ales: îi lăsați să va distrugă viitorul sau veniți acum lângă mine sa ne câștigăm împreună viitorul."
Agenția Națională de Integritate (ANI) a lansat pe pagina de internet www.integritate.eu o secțiune destinată declarațiilor de avere și de interese depuse de către candidații la alegerile prezidențiale din luna noiembrie.
Potrivit prevederilor art. 3, alin. (4) din Legea nr. 176/ 2010, "Persoanele care candidează pentru funcțiile de Președinte al României [...] sunt obligate să își declare averea și interesele".
Totodată, conform art. 3, alin. (5) din același act normativ, declarațiile de avere și interese se depun la Biroul Electoral Central, odată cu declarația de acceptare a candidaturii, în două exemplare, și se transmit ANI "în termen de cel mult 48 de ore de la depunere".
ANI susține, într-un comunicat de presă difuzat luni, că declarațiile de avere și interese se întocmesc potrivit modelelor prevăzute în anexele nr. 1 și 2 din Legea nr. 176/ 2010.
Agenția a efectuat demersuri pentru facilitarea procesului de completare a declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese de către categoriile interesate, prin introducerea formularelor electronice inteligente, care permit completarea standardizat, în următoarele variante: online — cu semnătură calificată sau offline: fie electronic — cu semnătură calificată, fie tipărite — cu semnătură olograf, cu coduri de bare, potrivit agerpres.ro.
Teodor Meleșcanu și-a anunțat astăzi, oficial, intrarea în cursa pentru Cotroceni, acesta fiind la a doua încercare de a ocupa cea mai înaltă funcție în stat. La scrutinul din anul 2000, când acesta a candidat la alegerile prezidențiale, Meleșcanu a obținut un scor foarte slab, de doar 1, 91%.
Teodor Meleșcanu a anunțat astăzi că s-au strâns aproape 400 000 de semnături pentru candidatura sa la prezidențialele din luna noimebrie, dar istoria arată că la alegerile prezidențiale din anul 2000, când acesta a candidat din partea Alianței pentru România, a obținut un scor foarte slab. Astfel, în primul tur al alegerilor prezidențiale, Meleșcanu a obținut doar 1, 91% din voturi, însemnând 214 642 de voturi.
Reamintim că ApR a fost un partid politoc înființat în anul 1997, care ulterior, a fuzionat, în 2002 cu PNL, Meleșcanu fiind președintele ApR, până la momentul fuziunii dintre cele două formațiuni. După fuziune, Teodor Meleşcanu şi Viorel Cataramă au devenit vicepreşedinţi ai PNL. În acest fel, după patru ani de la înfiinţare, ApR şi-a încetat existenţa.
Totodată, după scorul de 1, 91%, Teodor Melescanu a abandonat o vreme cariera politica si diplomatica pentru a face parte din Consiliul de Administratie al grupului Rompetrol, condus de Dinu Patriciu. El si-a dat demisia de la Rompetrol in 2004, inaintea alegerilor legislative, in favoarea candidaturii pentru un nou mandat de senator, scrie hotnews.ro
Cum s-a format ApR
Creată în jurul lui Teodor Meleşcanu, Viorel Sălăgean, Iosif Boda, Mircea Coşea şi Marian Enache, ApR şi-a ţinut prima Convenţie Naţională pe 6-7 decembrie 1997, ocazie cu care au fost adoptate Statutul şi Programul partidului. ApR s-a dorit a fi o alternativă „atât faţă de actuala guvernare, cât şi faţă de fosta guvernare, actuala opoziţie”. Teodor Meleşcanu a devenit oficial preşedinte al partidului, fiind secondat ca prim-vicepreşedinte de Mircea Coşea.
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale se încheie sâmbătă, la ora 7,00, urmând ca duminică peste 18 milioane de alegători să fie așteptați la urne pentru a desemna viitorul președinte al țării.