ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Câte femei au șanse reale în fața bărbaților pentru un mandat în Camera Deputaților și în Senatul României

ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Noul Legislativ de la București ales pe 6 decembrie 2020 va fi format din 465 de parlamentari: 136 de deputați și 329 de senatori.

Numărul total de candidați la parlamentarele de duminică, 6 decembrie 2020, este de 7.136, mai mare față de cel de acum patru ani - 6.476. Aproape o treime dintre candidații propuși de partide pentru viitorul Parlament este reprezentată de femei, este concluzia unei analize Expert Forum*.

Totuși, chiar dacă ponderea femeilor pe listele de candidați pentru viitorul Parlament nu s-a îmbunătățit semnificativ față de acum patru ani, partidele au fost mult mai atente la reprezentarea ambelor sexe pe listele de candidați la aceste alegeri parlamentare față de cele din 2016. Astfel că ponderea a crescut cu două procente, de la 27,7%, cât era în 2016, la 29,5%.

ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Ponderea femeilor pe listele de candidați ale partidelor din România

ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Raportat la numărul total al acestora, femeile candidați sunt relativ proporțional reprezentate pe locuri eligibile. Cu toate acestea, cea mai mare discrepanță se observă la poziția 1 pe listă, unde sunt reprezentați predominant bărbați, notează aceeași analiză EFOR*.

Cel mai mare procent de femei raportat la toți candidații partidului se regăsește la PER (36,13%), România Mare (34,42%) și PPUSL (32,46%). 

AUR, UMDR, PlUS și Partidul Verde au cam o treime femei candidați, iar PMP - 26,37%. 

PSD, PNL, Pro România și USR au fiecare aproximativ un sfert din candidații de pe listă femei. 

Totuși, față de alegerile parlamentare din 2016, la capitolul candidaților-femei, sunt diferențe mai semnificative în unele circumscripții, se mai notează în analiza Expert Forum*. 

Față de acum patru ani, în Hunedoara, procentul de femei pe liste a crescut cu 11,35%, în Mehedinți, cu 9,9%, iar în Prahova și Alba, cu aproximativ 8%. 

La cealaltă extremă se află Satu Mare, unde procentul a scăzut cu 8,17%, Bistrița Năsăud cu 7,97% Giurgiu cu 7,24%, respectiv Gorj, unde procentul a scăzut cu 5,31%, față de acum patru ani.

ALEGERI PARLAMENTARE 2020 vs 2016. Ponderea femeilor pe listele pentru Legislatura 2016-2020

ALEGERI PARLAMENTARE 2020. La nivel național, pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 au fost înregistrate 6.476 candidaturi, dintre care doar 1.797 (27,75%) de sex feminin și 4.679 (72,25%) de sex masculin.

Din cele 37 formațiuni politice și candidați independenți de la alegerile de acum patru ani, doar 18 au avut peste 30% femei-candidați, arată o analiză* făcută de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANESFB) după alegerile parlamentare din 2016.

Primele trei poziții în clasamentul candidaturilor feminine au fost în principal în rândul organizațiilor minorităților naționale, altele decât UDMR, care sunt reprezentate în Parlament prin cele 17 mandate: Asociația Macedonenilor din România (AMR), DOM POLSKI și UDSCR, UCRR, PRR și ALAR, ultimele având un număr egal de femei și bărbați. Din cele 17 mandate de deputat, 13 au fost obținute de bărbați și 4, de femei.

Este adevărat că aceste formațiuni politice au candidați în număr foarte mic: AMR – 1 (femeie), DOM POLSKI – 3 (2 femei și 1 bărbat), UDSCR – 2 (1 femeie și 1 bărbat), UCRR – 6 (3 femei și 3 bărbați), PRR – 2 (1 femeie și 1 bărbat) și ALAR – 2 (1 femeie și 1 bărbat). Lipsa prezenței feminine pe listele formațiunilor politice s-a regăsit la patru din acestea, și anume la UER, UCR, FCER și ROASIT.

ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Marile formațiuni politice nu au înregistrat însă nici acum patru ani procentaje feminine de peste 30% la capitolul candidaților. Pe partide, cea mai bună reprezentare a femeilor, ca pondere din totalul candidaţilor, a avut-o Partidul Socialist Român cu 41,5%, iar cea mai slabă PMP, cu puțin peste 23%. În rândul candidaţilor independenţi au fost numai 7 femei din totalul de 37 de candidaţi înscrişi (19%), toate cele şapte candidate independente fiind pentru Camera Deputaţilor. 

PSD a avut candidați femei în proporție de 28,48%, UDMR – 27,74%, USR – 25,31%, PNL – 25,28%, ALDE – 23,44%, PMP – 23,25%.

Din cele 43 circumscripții electorale, inclusiv cea care reprezintă românii din străinătate, doar o treime, adică 14, au avut propuneri de femei candidați. 

În 14 circumscripții au fost propuse femei drept candidați cu procentaj peste 30, respectiv: Giurgiu, București, Ilfov, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Covasna, Galați, Tulcea, Bacău, Diaspora, Timiș, Botoșani și Brăila.

Primele 5 județe în care s-a înregistrat cea mai mică reprezentare feminină în rândul candidaturilor au fost: Prahova, Hunedoara, Cluj, Alba și Brașov, mai arată aceeași analiză ANESFB*.

ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Ce partide nu au respectat egalitatea de gen în listele de candidați pentru viitorul Parlament

ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Potrivit analizei Expert Forum*, patru partide nu au asigurat reprezentarea ambelor sexe la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020. Astfel, au fost identificate doar 6 liste de candidați care nu au inclus deloc femei drept candidați pentru viitorul Parlament, de patru ori mai puține decât în urmă cu patru ani, când au fost 23 de liste de acest fel. 

- Partidul Verde, județul Timiș - 2 candidați pentru Senat
- Partidul România Mare, județul Tulcea - 3 candidați pentru Senat
- Partidul România Mare, Argeș - 4 candidați pentru Senat
- Partidul Ecologist Român, Ialomița - 4 candidați pentru Senat
- Partidul Pro România, Vrancea - 4 candidați pentru Senat
- Partidul România Mare, Gorj - 7 candidați pentru Camera Deputaților.

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Prezența femeilor în legislatura trecută - 2016-2020

ALEGERI PARLAMENTARE 2020. În Parlamentul votat în 11 decembrie 2016, cele 90 de femei din totalul de 465 de deputaţi şi senatori, au reprezentat puțin peste 20%. În legislatura anterioară, care a început în 2012 erau doar 11% femei, asta şi din cauza sistemului uninominal mixt, care a fost folosit atunci.  

Din cele 448 de mandate de parlamentar obținute de formatiunile politice în urma alegerilor din 11 decembrie 2016, doar 84 au revenit femeilor.

În Camera Deputaților, formațiunile politice au obținut 312 mandate, din care bărbaților le-au fost repartizate 248 (79,49%) și femeilor 64 (20,51%), arată analiza ANESFB* de după alegerile din 2016. La Senat, din cele 136 mandate, 116 le-au revenit bărbaților și 20 femeilor. Media națională a mandatelor obținute a fost de 85,29% bărbați și 14,71% femei. 

PSD a fost formațiunea politică care a obținut cel mai mare număr de mandate, respectiv 154 (113 bărbați și 41 femei), deci și cel mai mare procent pentru femeile deputați - 26,62%, iar PMP cel mai mic număr de mandate – 18 (17 bărbați și 1 femeie), și anume doar 5,56%.

Numărul de mandate obținut de partide Camera Deputaților (2016): 64 de femei și 312 bărbați

PSD: 41 femei și 113 bărbați
PNL: 11 femei și 58  bărbați
USR: 5 femei și 25 bărbați
UDMR: 4 femei și 17 bărbați
ALDE: 2 femei și 18 bărbați
PMP: o femeie și 17 bărbați

Numărul de mandate obținut de partide în Senat (2016): 20 de femei și 116 bărbați

PSD: 11 femei și 56 bărbați
PNL: 5 femei și 25 bărbați
USR: 3 femei și 10 bărbați
UDMR: nicio femeie și 9 bărbați
ALDE: nicio femeie și 9 bărbați
PMP: o femeie și 7 bărbați

Numărul celor 17 mandate de deputat obținute de Minoritățile naționale: 4 femei și 13 bărbați, potrivit statisticilor BEC.

Media, la nivel național, a mandatelor de deputat ale formațiunilor politice a fost, în 2016, de 79,49% bărbați și 20,51% femei.

În urmă cu patru ani, Prahova a fost singurul județ în care numărul mandatelor feminine l-a depășit pe cel al bărbaților - din cele 11 mandate, 6 au revenit femeilor (54,55%), față de 5 câte au revenit bărbaților (45,45%).

*Analizele EFOR și ANESFB sunt atașate acestui articol.