Alegeri europarlamentare 2019. Secretul votului, compromis la alegerile din 26 mai?
Alegeri europarlamentare 2019. Secretul votului este pus sub semnul întrebării de APADOR-CH: membrii biroului electoral de secţie vor afla opţiunile politice şi modul în care a votat fiecare alegător, în funcţie de câte buletine de vot vor cere, spun reprezentanții ONG-ului.
Alegeri europarlamentare 2019. Se pare că, de această dată, membrii biroului electoral de la secţia de votare vor şti cum a votat fiecare. Nu, nu se vor uita în cabina de vot în momentul ștampilării, ci, mai înainte de asta, la numărul de buletine de vot primite de fiecare votant. Astfel, vor înţelege imediat de partea cui (putere sau opoziţie) a votat fiecare: dacă a primit 1 buletin de vot = votează cu puterea, dacă a primit 3 buletine de vot = votează cu opoziţia.
Alegeri europarlamentare 2019. Cum se va face asta? Foarte simplu. Avem simultan, în aceeaşi zi, la aceleaşi secţii de votare şi la aceleaşi birouri electorale, două feluri de vot: pentru europarlamentare şi pentru referendum. Votul pentru europarlamentare se face pe un buletin de vot, iar cel pentru referendum pe 2 buletine de vot (câte un buletin pentru fiecare dintre cele 2 întrebări puse la referendum).
Alegeri europarlamentare 2019. Referendumul este susţinut de opoziţie şi criticat, mai mult sau mai puţin voalat, de putere.
Alegeri europarlamentare 2019. Pentru ca referendumul să fie valabil, este absolut necesar ca minimum 30% dintre alegători să participe la el. Adică, să accepte/să nu refuze cele 2 buletine de vot pe care se află cele 2 întrebări puse la referendum. Orice acceptare de a vota la referendum înseamnă, în primul rând un sprijin pentru referendum, întrucât astfel se ajută la realizarea cvorumului de participare de minimum 30%. Din experienţa referendumurilor trecute, marea majoritate a celor care au luat parte la referendum au votat „da". Singura problemă a fost că, de cele mai multe ori, votanţii nu au fost suficient de mulţi pentru a se realiza cvorumul. Deci, dacă se realizează cvorumul, referendumul va trece (voturile „da" fiind dominante), aşa cum ne învaţă statistica.
Alegeri 2019 – Cel mai complet ghid de pe internet
Alegeri europarlamentare 2019. Alegătorul se va prezenta, la secţia de vot, în faţa unui birou electoral care este comun pentru europarlamentare şi pentru referendum. La birou, pentru a şti câte formulare să-i înmâneze, alegătorul va fi întrebat dacă votează atât pentru europarlamentare, cât şi pentru referendum sau doar pentru una dintre aceste variante. Dacă alegătorul va zice că votează doar pentru europarlamentare, e clar. Adică, nu vrea să asigure cvorumul pentru referendum, deci e cu puterea. Dacă răspunde biroului că votează şi pentru europarlamentare şi pentru referendum, e clar. Vrea să asigure cvorumul pentru referendum, deci e cu opoziţia.
Alegeri europarlamentare 2019. "Se mai poate vorbi despre garantarea secretului votului, în aceste condiţii? Evident că nu. Când a acceptat posibilitatea ca referendumul să se desfăşoare simultan cu alegerile europarlamentare, Curtea Constituţională nu s-a gândit că astfel deschide calea spre compromiterea secretului votului. Sau, poate că secretul votului a devenit vetust. Mai are cineva ceva de ascuns într-o societate transparentă ca a noastră? Mai e nevoie de vot secret, de viaţă privată, de intimitate? Noi credem că da şi că, odată pierdute, aceste valori vor fi foarte greu spre imposibil de recuperat", se arată în comunicatul APADOR-CH.
Alegeri europarlamentare 2019. Problema e că avem în art. 389 Cod penal infracţiunea de violare a confidenţialităţii votului. Astfel, art. 389 Cod penal prevede că violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă. Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Alegeri europarlamentare 2019. Ce mai putem face acum? Suspendăm un articol din Codul penal pe durata zilei de 26 mai 2019? Pe termen ceva mai lung ar fi o soluție: să facem legi mai bune și să luăm decizii mai bune, ținând cont, de la început, de toate consecințele pe care le-ar putea avea, spune Georgiana Gheorghe, director executiv APADOR-CH.