Afacerile lui Taher în vremea Comunismului. Cum și-a ascuns acesta averea în Panama
Fathi Taher este unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din România postcomunistă, iar legăturile lui cu statul român au început înainte de 1989, când a fost reprezentantul comercial al Kuweitului la București. Taher a început prin a cumpăra îmbrăcăminte confecționată la comandă care să respecte principiile musulmane.
Taher este cel care a reușit să deschidă pentru prima dată un stand al Kuweitului la Romexpo, în 1976. La inaugurarea expoziției, a dat mâna cu Nicolae Ceaușescu. Episodul s-a repetat și în timpul vizitei făcute de Ceaușescu în Kuweit, atunci când familia lui Taher a făcut parte din oficialitățile gazdelor.
Taher, aflat pe lista celor mai bogate persoane din România, a avut afaceri în industrie, turism şi imobiliare. Enumerăm câteva dintre ele: Școala Româno-Americană din Pipera, Hotelul Marriott din Capitală, asiguratorul AIG România, fabrica de ciocolată Kandia, fabrica Griro și chiar clubul de fotbal Rapid București. În 2008, Fathi Taher a bătut palma cu George Copos pentru 60% din acțiunile Rapidului. După doar câteva luni, Taher și-a anunțat retragerea susținând că a pierdut banii investiți.
Conform site-ului companiei Taher Invest, iordanianul deține și hotelul Trei Brazi din Predeal, dar și fosta fabrică de armament Mija din județul Dâmbovița. În 1991, această întreprindere a intrat în componența nou-înființatei Regii Autonome de Tehnică Militară, unitate aflată în subordinea Ministerului Industriilor.
Din acel an, uzina a fost afectată de interese politice, potrivit unei anchete publicată de Jurnalul Național. Dupa 2004, "băieții deștepți" din imobiliare au pus ochii pe terenul fabricii de peste 85 de hectare. Până la marele tun a mai fost o singură piedică: legea care îi obliga să dețină o societate comercială cu obiect de activitate exclusiv în administrarea parcurilor industriale. Așa s-a născut grupul de investitori format din Fathi Taher, Marin Antonescu și șeful OMNIASIG de la acea vreme, Constantin Toma. Împreună au reușit să cumpere întreprinderea din județul Dâmbovița. Compania iordanianului susține că în fosta fabrică de armament, dotată cu poligoane subterane și aflată la 15 kilometri distanță de cel mai apropiat oraș, s-a înființat American University Mija – Romania.
Fathi Taher a reprezentat statul român în procesul de privatizare a Petromin. Se întâmpla în 1993, iar armatorul grec Stylianis Katounis, cel care s-a arătat interesat să achiziţioneze Petromin, a depus un avans de 25 de milioane de dolari într-un cont al Băncii Ion Ţiriac deschis de către Fathi Taher, în calitatea sa de împuternicit al statului român. Privatizarea nu s-a mai făcut, iar grecul a descoperit ulterior că banii depuşi nu mai există în cont. În 2007, Curtea de la Strasbourg a decis că statul român se face vinovat de încălcarea drepturilor cetăţeanului grec la un proces echitabil. Cât priveşte suma de 25 de milioane de dolari depusă avans de Katounis, nimeni nu pare hotărât să lămurească care a fost destinaţia ei exactă.
În 2005, omul de afaceri a încercat să urce în avionul prezidențial alături de Traian Băsescu. A vrut să zboare cu delegația oficială a statului român spre Iordania, țara în care președintele a făcut o vizită. I-a fost interzisă intrarea, iar președinția a ținut să precizeze presei că Taher a fost chemat de gazde și nu a călătorit cu Băsescu în avion.
În 2016, omul de afaceri a intrat din nou sub lupa presei, după ce americanii au pornit cercetarea lui pentru evaziune fiscală. Potrivit unui document citat de Profit.ro, Taher a luat credite guvernamentale din SUA, în 2006, în valoarea de 85 de milioane de dolari. Cu acești bani a construit un hotel Marriot în capitala Afganistanului, Kabul. Suma împrumutată nu a mai fost restituită, iar clădirea a fost lăsată în paragină.
Fathi Taher s-a aflat și pe lista celor care şi-au ascuns averile cu ajutorul offshore-urilor în Panama.