ACUZAŢII DE CENZURĂ, după decizia Curţii Europene care acordă DREPTUL DE A FI UITAT PE INTERNET
Controversă de proporţii între oponenţii dreptului la viaţa privată şi cei care susţin că apără libertatea de exprimare, după o decizie a Curţii Europene de Justiţie. Magistraţii au decis că motoarele de căutare online, precum Google, vor fi obligate să înlăture rezultate ce includ detalii personale despre persoane private, la cererea acestora.
Decizia Curţii Europene de Justiţie a fost luată la sfârşitul unui proces intentat de un cetăţean spaniol portalului Google.
Totul a pornit de la un articol despre locuinţa bărbatului care fusese scoasă, la un moment dat, la licitaţie din cauza datoriilor pe care acesta le acumulase. Spaniolul a reclamat faptul că o căutare a numelui său pe Google oferea articolul drept rezultat. Magistraţii europeni i-au acordat aviz favorabil, cu o decizie numită "dreptul de a fi uitat pe Internet."
Decizia vizează toate motoarele de căutare online şi prevede că acestea trebuie să înlăture rezultate ce conţin informaţie personală la cere sau în cazul în care datele sunt considerate "irelevante în prezent". Hotărârea a stârnit un scandal uriaş, iar mai multe voci susţin că va înlesni cenzura. Fondatorul enciclopediei electronice Wikipedia a calificat actul juridic drept "cenzură de amploare pe Internet.
"Legea nu are sens. Utilizatorii Internetului pot spune că o informaţie despre ei este irelevantă şi trebuie înlăturată, dar Google este cel care trebuie să ia ultima decizie. Este un lucru foarte dificil pentru reprezentanţii Google, mai ales pentru că pot fi daţi în judecată dacă greşesc în vreun fel", susţine Jimmy Wales, fondatorul enciclopediei online Wikipedia.
Jurnaliştii cotidianului The Guardian scriu că majoritatea datelor adunate de Google sunt stocate pe servere aflate în India, în afara jurisdicţiei Uniunii Europene. În plus, motoarele de căutare se vor confrunta cu mari dificultăţi când vor trebui să decidă ce informaţie trebuie păstrată.
"Decizia a stârnit o mare confuzie printre companiile care oferă informaţii online. După cât timp intrarea în incapacitate de plată a unui individ va putea fi considerată informaţie strict privată? Motoarele de căutare vor trebui să decidă în mod diferit dacă subiectul este o vedetă sau un politician? Dacă oamenii au oferit informaţiile în mod voluntar sau contra cost?", se întreabă jurnalistul britanic James Ball.
Google şi alte motoare de căutare au calificat decizia juridică drept "dezamăgitoare."