Acordul climatic de la Paris, în vigoare de vineri. Ce înseamnă concret?

România şi-a asumat reducerea cu 43% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2030 faţă de 2005, în sectoarele non-ETS, de exemplu transport, agricultură, construcţii şi gestiunea emisiilor din deşeuri.

Prin Acordul de la Paris, guvernele și-au asumat tranziţia inevitabilă de la combustibili fosili către surse mai curate de energie.

Reprezentanţii Greenpeace România sunt de părere că, în cazul ţărilor din Sud-Estul Europei, între care şi România, trecerea de la combustibili fosili la energie regenerabilă impune şi o tranziţie economică a zonelor afectate.

Astfel, zonele monoindustriale, precum judeţul Gorj, a căror economie este construită în jurul lignitului, trebuie să dezvolte din timp noi sectoare economice în măsură să asigure veniturile şi locurile de muncă.

Guvernul României a adoptat, în data de 28 septembrie, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de la Paris la Convenţia-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice, actul normativ urmând să fie trimis spre dezbatere Parlamentului.

Acordul de la Paris a fost semnat, din partea României, pe 22 aprilie, la New York, de ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer.

Principalele obligaţii ale României în conformitate cu Acordul de la Paris sunt reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 43% până în 2030 faţă de 2005, participarea la efortul Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% până în 2030 faţă de 2005 în sectoarele non-ETS, incluzând transportul, agricultura, construcţiile, gestiunea emisiilor din deşeuri - obiectiv la nivel de state membre ale UE stabilit în funcţie de PIB/cap de locuitor.

Guvernele ţărilor semnatare au convenit ca obiectiv pe termen lung să limiteze creşterea temperaturii globale la sub 2 grade Celsius faţă de perioada preindustrială şi să continue eforturile pentru a coborî această limită de creştere până la 1,5 grade Celsius, pentru a reduce astfel riscurile şi impactul schimbărilor climatice.

De asemenea, acordul menţionează nevoia de a atinge un vârf al emisiilor de gaze cu efect de seră cât mai scăzut posibil (recunoscând totuşi că acest lucru va necesita o perioadă mai lungă pentru ţările în curs de dezvoltare) şi de a adopta cât mai rapid reduceri rapide ale poluării în concordanţă cu cele mai bune studii ştiinţifice disponibile.

În baza Acordului de la Paris, începând din 2023, părţile urmează să realizeze un bilanţ la nivel mondial, la fiecare 5 ani, bazat pe cele mai recente date ştiinţifice şi date privind punerea în aplicare existente la momentul respectiv, care va monitoriza progresele înregistrate şi va analiza situaţia în ceea ce priveşte reducerea emisiilor, adaptările efectuate şi sprijinul acordat, iar contribuţia succesivă a fiecărei părţi trebuie să reprezinte o evoluţie faţă de contribuţia sa precedentă şi să reflecte cel mai ridicat nivel de ambiţie al acesteia.

O primă discuţie cu privire la acţiunile întreprinse şi măsurile luate între timp este prevăzută pentru anul 2018, iar o primă revizie obligatorie ar urma să aibă loc în 2025.

În prezent, temperatura medie globală este cu 0,85 grade Celsius mai ridicată decât la sfârşitul secolului al XIX-lea.