A murit deţinătorul "comorii naziste"
Octogenarul german Cornelius Gurlitt, în reşedinţa căruia au fost găsite peste 1.400 de opere de artă, inclusiv unele furate de nazişti de la colecţionari evrei, a murit luni, la vârsta de 81 de ani, a anunţat, marţi, purtătorul său de cuvânt, citat de AFP.
"Cornelius Gurlitt a murit ieri (luni, n.r.) dimineaţă, în apartamentul său din Schwabing, o suburbie din sudul oraşului Munchen, în prezenţa medicului său şi a unui infirmier", a declarat purtătorul său de cuvânt, Stephan Holzinger, într-un comunicat de presă.
Octogenarul german, care ducea o existenţă retrasă, locuind într-un apartament din Munchen, înconjurat de operele unor pictori celebri precum Marc Chagall şi Henri Matisse, a ajuns, în pofida voinţei sale, pe prima pagină a presei din lumea întreagă în noiembrie 2013, după dezvăluirile făcute în diverse publicaţii despre descoperirea unei veritabile "comori" în reşedinţa sa. Acest caz a reaprins dezbaterile despre restituirea operelor de artă furate de nazişti de la diverse familii evreieşti în timpul celui de-Al Treilea Reich.
"După o dificilă operaţie pe cord şi o spitalizare de mai multe săptămâni, a dorit să se întoarcă în apartamentul său din Schwabing. Acolo, era supravegheat medical, zi şi noapte, în ultimele săptămâni", a adăugat Stephan Holzinger.
La începutul lunii aprilie, Cornelius Gurlitt a încheiat un acord cu statul federal german pentru a restitui moştenitorilor acelor familii de evrei acele picturi care au făcut obiectul spolierilor naziste. Aceste tablouri vor trebui să fie identificate într-un interval de un an.
În urmă cu aproape doi ani, justiţia germană a confiscat de la Cornelius Gurlitt, în cadrul unei anchete pentru fraudă fiscală, tablouri care au aparţinut tatălui acestuia, în rândul cărora se aflau opere semnate de pictori celebri, precum Pablo Picasso, Henri Matisse, Paul Cézanne, Pierre-Auguste Renoir şi Otto Dix.
Cornelius Gurlitt a moştenit colecţia de la tatăl său, Hildebrand Gurlitt, un comerciant cu obiecte de artă care a primit ordin de la Hitler să cumpere şi să vândă aşa-numitele "opere de artă degenerată" pentru a finanţa activităţile naziste din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Pe lângă colecţia impresionantă - peste 1.400 de opere de artă - descoperită în apartamentul din Munchen al lui Gurlitt, autorităţile au identificat alte 238 de capodopere, mult mai mult decât se credea iniţial, într-un apartament din Salzburg al lui Cornelius Gurlitt.
Conform Muzeului Holocaustului din Statele Unite ale Americii, naziştii şi-ar fi însuşit în jur de 16.000 de opere de artă, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.