591 de focare de pestă porcină africană, active la nivel național. Ce spune ANSVSA
591 de focare de pestă porcină africană (PPA) erau active, joi, la nivel naţional. Cifrele sunt în scădere faţă de săptămâna precedentă, când s-au consemnat 602 focare, conform informaţiilor publicate, astăzi, de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), pe site-ul instituției.
Din numărul total al focarelor active, 20 de focare erau în exploataţii comerciale, iar 2 focare în exploataţii comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 363.107 porcine în focarele active.
În perioada 2019 și până în prezent au fost stinse 3.608 focare de pestă porcină africană conform datelor prezentate în tabelul de mai jos:
În intervalul 8 - 14 octombrie au fost înregistrate 30 de noi focare în 15 judeţe și au fost stinse 41 de focare.
De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.883 de cazuri la mistreți în 41 de județe.
În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.
Principalele cauze care duc la apariţia de noi focare sunt:
– intrarea/ieşirea porcinelor în/din exploataţii fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora;
– scoaterea animalelor din zonele de restricţie (protecţie, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricţiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească şi să se aplice în aceste zone;
– sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la acesta constituind în permanenţă o sursă de difuzare a virusului PPA (virusul rezistă în carne congelată peste doi ani);
– nerespectarea obligației de către deţinători de a anunţa medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i deţin apar îmbolnăviri şi/sau mortalităţi;
– de multe ori, aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morţi de PPA în pădure, păşune, marginea apelor etc;
– nerespectarea măsurilor minime de biosecuritate, în multe exploataţii nonprofesionale aflate în zonele de protecţie şi supraveghere, stabilite şi aprobate în cadrul CLCB.