MENIU

30 de ani de la catastrofa de la Cernobîl. Cum arată acum zona contaminată

<p>30 de ani de la dezastru de la Cernob&icirc;l. Cum arată acum zona contaminată</p>
<p>30 de ani de la dezastru de la Cernob&icirc;l. Cum arată acum zona contaminată</p>
<p>30 de ani de la dezastru de la Cernob&icirc;l. Cum arată acum zona contaminată</p>
<p>30 de ani de la dezastru de la Cernob&icirc;l. Cum arată acum zona contaminată</p>
<p>30 de ani de la dezastru de la Cernob&icirc;l. Cum arată acum zona contaminată</p>
<p>30 de ani de la dezastru de la Cernob&icirc;l. Cum arată acum zona contaminată</p>
<p>30 de ani de la dezastru de la Cernob&icirc;l. Cum arată acum zona contaminată</p>
<p>30 de ani de la dezastru de la Cernob&icirc;l. Cum arată acum zona contaminată</p>
<p>30 de ani de la dezastru de la Cernob&icirc;l. Cum arată acum zona contaminată</p>
<p>30 de ani de la dezastru de la Cernob&icirc;l. Cum arată acum zona contaminată</p>

Astăzi se împlinesc 30 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, cel mai grav accident nuclear din istorie, care, potrivit unor estimări, s-a soldat cu mii de morți și a contaminat aproape trei sferturi din continentul european.

Reactorul numărul 4 al Centralei nucleare de la Cernobîl a explodat pe 26 aprilie 1986. Accidentul nuclear, cel mai grav din istorie, a provocat pe loc moartea a 31 de persoane, dar numărul total al victimelor ar putea fi între câteva sute de mii şi milioane, notează experţi citaţi de presa internaţională.

Deflagraţia a poluat atmosfera cu zece tone de materiale radioactive. Zona din jurul oraşului Pripiat, în nordul Ucrainei, este izolată de 30 de ani, iar specialiştii avertizează că efectele radiologice extrem de grave vor continua în următorii 3.000 de ani.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), aproximativ 4.000 de oameni au murit din cauza efectelor radioactive directe ale dezastrului nuclear. Alţii experţi dezvăluie că bilanţul este mult mai mare.

"La nivel mondial, au murit 1,44 milioane de oameni", afirmă Aleksei Iablokov, fost consilier pentru mediu al preşedintelui rus Boris Elţîn.

Fizicianul belarus Georgi Lepin, vicepreşedintele Asociaţiei membrilor echipei de intervenţie de la Cernobîl, afirmă că 13.000 de persoane implicate în lucrările de izolare a reactorului au murit, iar alte 70.000 s-au îmbolnăvit grav, conform ziarului american Miami Herald.

Un studiu al Naţiunilor Unite relevă că "aproximativ cinci milioane de oameni" afectaţi de contaminarea radioactivă locuiesc în Ucraina, Belarus şi Rusia.

Acum însă, după aproape trei decenii, populaţia de animale din zona de protecţie din jurul Cernobîlului, este în creştere, în ciuda radiaţiilor care încă mai persistă.

Această dezvoltare a faunei a fost posibilă şi din cauza faptului că regiunea este una sălbatică, în care oamenii nu au acces, iar animalele pot trăi liniştite.

Potrivit unei echipe internaţionale de cercetători, în zonă numărul de elani, cerbi, porci mistreţi, vulpi, bizoni, nevăstuici, vulturim bursuci, râşi, cai Przewalski şi lupi este în creştere spectaculoasă. Unele dintre aceste animale, precum bizonii şi cai Przewalski nu se mai găsesc aproape nicăieri în săbăticie.

"Numărul animalelor este mult mai mare decât era înainte de dezastrul nuclear. Acest lucru nu înseamnă că radiațiile nu îşi fac simţite efectele şi asupra animalelor", a afirmat unul dintre oamenii de ştiinţă, potrivit sciencealert.com.