„În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 34 din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea drepturilor salariale ale personalului poliţiei locale nu trebuie să se facă în acelaşi cuantum cu drepturile salariale ale personalului din aparatul de specialitate al primarului”, este soluţia pronunţată în şedinţă publică luni, 19 februarie, de Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Hotărârea este obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
În 13 decembrie 2023, Curtea de Apel Galaţi a sesizat instanţa supremă cu următoarea problemă de drept, ca urmare a jurisprudenţei neunitare: “În interpretarea şi aplicarea art. 34 din Legea poliţiei locale nr. 155/2010 coroborat cu art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, stabilirea drepturilor salariale ale personalului poliţiei locale trebuie sau nu să se facă în acelaşi cuatum cu drepturile salariale ale personalului din aparatul de specialitate al primarului?”.
În sesizarea transmisă de instanţa din Galaţi către ÎCCJ se arată că este nevoie de o decizie în acest sens, în vedere unificării practicii la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti, întrucât există opinii diferite pe acest subiect.
Magistraţii din Galaţi au arătat că se constată o opinie conform căreia legea nu impune stabilirea salariilor de bază pentru angajaţii Poliţiei Locale la acelaşi nivel cu personalul de specialitate al primarului, existând instanţe care au respins ca nefondate acţiunile deschise de angajaţi ai Poliţiei Locale care cereau egalizarea drepturilor salariale. În acest sens s-au exprimat Curţile de Apel Bucureşti (în 2018 şi 2019), Craiova (în 2022), Galaţi (în 2021) şi Timişoara În anul 2017).
„S-a considerat cp egalizarea drepturilor salariale între personalul Poliţiei Locale şi personalul din aparatul de specialitate al primarului nu este justificată deoarece art. 34 din Legea nr.155/2010 se referă doar la modalitatea în care se stabilesc drepturile salariale ale personalului poliţiei locale, iar nu şi la faptul că salariile personalului Poliţiei locale ar fi în acelaşi cuantum cu salariile personalului din aparatul de specialitate al primarului. Principiile şi criteriile prevăzute de ar.6 şi art.8 din Legea nr. 153/2017 nu sunt încălcate, întrucât munca prestată de un poliţist local este una specifică acestei funcţii şi este diferită de cea prestată de ceilalţi funcţionari din aparatul de specialitate al primarului”, este prima opinie, aşa cum a fost prezentată în sesizarea Curţii de Apel Galaţi.
Pe de altă parte, au existat şi opinii conform cărora nivelul salariilor poliţiştilor locali a trebui să fie egal cu cel al personalului din aparatul de specialitate al primarului, unele instanţe obligând instituţiile publice că aducă salariile celor două categorii de angajaţi la acelaşi nivel.
A doua opinie consideră că „art. 34 din Legea 155/2010 prevede că drepturile salariale ale personalului Poliţiei Locale se stabilesc potrivit prevederilor legale aplicabile personalului din aparatul de specialitate al primarului, aceatsă normă legală impunând ca nivelul drepturilor salariale ale poliţiştilor locali să fie egal cu cel al funcţionarilor din aparatul de specialitate al primarului”
Două completuri de la Curtea de Apel Bucureşti s-au pronunţat în acest sens, în anul 2019, decizii similare fiind pronunţate şi de judecători de la Curţile de Apel Ploieşti, Piteşti, Braşov, Galaţi şi Timişoara.
