Să dovedeşti nevinovăţia unui condamnat după moartea sa este un fapt extrem de rar în Statele Unite şi, potrivit specialiştilor consultaţi de AFP, niciun stat nu a recunoscut oficial vreodată că a comis o greşeală.
Povestea lui Todd Willingham, în vârstă de 23 de ani când
cele trei fiice ale sale au murit într-un incendiu care a cuprins casa
familiei şi de 24 de ani când a fost condamnat pentru că a declanşat
focul, ar putea reprezenta o premieră în acest sens.
"Atâta
vreme cât sistemul nostru judiciar va comite greşeli de genul acesteia,
nu putem continua să executăm oameni", afirmă Asociaţia Innocence
Project, care a sesizat în 2006 Comisia de Etică din Texas în privinţa
dosarului Willingham.
În timp ce nevinovăţia defunctului trebuie să fie
stabilită oficial de această comisie, cazul său arată "cea mai mare
dilemă a ţării noastre în privinţa aplicării pedepsei cu moartea:
suntem pregătiţi sau nu să păstrăm acest sistem ştiind că persoane
nevinovate vor fi declarate vinovate şi executate?", explică pentru AFP
Rick Halperin, preşedintele unei asociaţii texane care militează
împotriva aplicării pedepsei cu moartea.
În 1992, Todd Willingham era condamnat de un juriu pe baza unui raport
al experţilor locali care au mers la locul dramei. El a murit 12 ani
mai târziu, susţinându-şi nevinovăţia. Povestea sa, detaliată în
această săptămână într-o amplă anchetă a săptămânalului New Yorker,
conţine toate ingredientele clasice ale unei erori judiciare: absenţa
unei contraexpertize, expertul psihiatru care îl descria drept "un
socipat foarte periculos" fără să-l fi întâlnit niciodată, martori care
şi-au modificat mărturiile în favoarea acuzării, avocaţi incompetenţi
numiţi din oficiu...
Cu toate acestea, într-un raport trimis în august Comisiei de Etică
texane, un specialist în incendii concluzionează, ca şi alţi doi
specialişti în 2004 şi 2006, că a fost vorba despre un incendiu
accidental. Toţi susţin că expertiza din vremea aceea "nu se bazează pe
nimic altceva decât pe o serie de supoziţii personale, care nu au nicio
legătură cu o investigare ştiinţifică a scenelor de incendiu".
"Acest raport este devastator, este genul de dezvăluire care ar trebui
să bulverseze orice conştiinţă", scrie New York Times, rezumând zecile
de editoriale apărute de la dezvăluirea raportului de expertiză.
Povestea are un ecou deosebit, mai ales că vine în momentul în care
Troy Davis, un american de culoare condamnat pentru uciderea unui
poliţist alb, îşi aşteaptă execuţia în Georgia (sud-est), susţinându-şi
nevinovăţia. După ce a scăpat de trei execuţii stabilite, el a obţinut,
în august, o decizie de la Curtea Supremă ca un tribunal să examineze
noi elemente care îl disculpă.
În context, un studiu universitar la care au răspuns 800 de persoane adulte în California în cursul acestei săptămâni arată o scădere semnificativă a numărului celor care susţin pedeapsa cu moartea faţă de procentele din urmă cu 20 de ani (66% din persoanele interogate astăzi, 79% în 1989).
În acelaşi timp, 44% dintre cei interogaţi se arată
jenaţi de ideea că un nevinovat poate fi executat (23% în 1989).
Dar oricât de stânejinitor ar fi cazul lui Todd Willingham pentru
susţinătorii pedepsei cu moartea, lucrurile nu vor fi atât de uşoare
pentru aboliţionişti: într-o decizie recentă, doi judecători ai Curţii
Supreme au afirmat că executarea unui cetăţean care şi-a dovedit
nevinovăţia rămâne "valabilă" în măsura în care acesta a beneficiat de
"un proces just şi echitabil".
