Scrisoarea de două pagini, datată 30 mai şi semnată de ministrul afacerilor europene din Olanda, Frans Timmermans, îi cere comisarului european pentru justiţie Jacques Barrot o întrevedere pentru a "examina în special impactul pe care l-ar putea avea aplicarea clauzelor de salvgardare asupra cooperării judiciare deja existente cu Bulgaria şi România."
Guvernul olandez a luat decizia să prelungească asistenţa oferită celor două ţări în domeniul reformei judiciare şi sprijină recomandarea Comisiei Europene ca Mecanismul de cooperare şi verificare "să rămână în funcţiune până când vor fi îndeplinite toate obiectivele de referinţă", se arată în document.
"Până acum am considerat, la fel ca şi Comisia, că sprijinul este mai eficient decât sancţiunile. Însă miza depăşeşte în această situaţie consideraţiile practice referitoare la aceste două ţări", scrie ministrul olandez, membru al Partidului Laburist, afiliat socialiştilor europeni. Guvernul olandez este supus presiunilor dreptei radicale pentru a adopta o poziţie mai dură faţă de România şi Bulgaria, mai ales după ce Partidul Libertăţii al lui Geert Wilders s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europene. Acest partid a cerut excluderea României şi Bulgariei din Uniunea Europeană.
"Sprijinul publicului pentru politica de extindere a UE, atât cea
trecută cât şi cea viitoare, depinde de capacitatea statelor membre şi
a ţărilor candidate de a pune în aplicare aquis-ul comunitar. Este
vorba de o chestiune de credibilitate. Iar noi suntem convinşi că, în
ansamblul ei, credibilitatea UE ar fi slăbită dacă aceasta nu face uz
de instrumentele de care dispune atunci când situaţia o cere",
argumentează Timmermans.
"În consecinţă, estimăm că un eventual
eşec al Bulgariei şi României de a remedia satisfăcător deficienţele în
chestiune ar trebui să aibă consecinţe, de exemplu aplicarea clauzelor
de salvgardare din Tratatele de aderare. Evaluările programate în
curând (misiunile experţilor, n.r.) vor permite să se determine dacă
asemenea măsuri trebuie luate în considerare. În caz afirmativ, Olanda
sugerează să se anunţe odată cu publicarea rapoartelor de vară că
asemenea măsuri vor fi luate," se arată în scrisoare.
Comparativ cu celelalte rapoarte redactate de Comisie, raportul din
vara acestui an, a cărui publicare pare a fi amânată pentru luna
septembrie, este pregătit mult mai intens, fiind un fel de bilanţ în al
treilea an de la aderare. Două misiuni ale experţilor CE au fost deja
în România, în principal în teritoriu, o ultimă misiune fiind
programată pentru sfârşitul lunii iunie la Bucureşti.
Potrivit măsurilor de acompaniere ale aderării României la UE publicate
pe site-ul Comisiei Europene, executivul european poate "aplica măsuri
de salvgardare în baza articolelor 37 şi 38 ale Tratatului de Aderare,
inclusiv suspendarea obligaţiei statelor membre de a recunoaşte şi
executa sentinţe şi ordine judecătoreşti din România".
Cele patru obiective de referinţă (benchmarks) pe care trebuie să le
îndeplinească România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare
sunt: asigurarea unei proceduri judiciare transparente şi mai
eficiente, în special prin consolidarea capacităţii şi răspunderii
Consiliului Suprem al Magistraturii, precum şi raportarea şi
monitorizarea efectelor noilor coduri de procedură civilă şi de
procedură penală. Al doilea obiectiv este instituirea Agenţiei
Naţionale de Integritate cu competenţe de verificare a averii, a
incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, "care să
emită hotărâri cu caracterobligatoriu pe baza cărora să se poată aplica
sancţiuni disuasive". Obiectivul numărul trei este "continuarea
realizării unor anchete profesionale şi imparţiale în cazul sesizărilor
de corupţie la nivel înalt", iar al patrulea solicită "adoptarea unor
măsuri suplimentare de prevenire şi de luptă împotriva corupţiei, în
special în administraţia locală".
La ultimul raport, publicat în luna februarie, Comisia constata regrese
în ultimele şase luni şi atrăgea atenţia asupra raportului din vară,
pentru care "va fi crucial ca România să realizeze progrese
semnificative şi ireversibile până la acea dată". "România trebuie să
demonstreze existenţa unui sistem judiciar stabil, care funcţionează
autonom şi care este capabil să identifice şi să sancţioneze cazurile
de corupţie şi să menţină statul de drept. Aceasta înseamnă, în
special, adoptarea legislaţiei restante, necesare pentru a moderniza
sistemul juridic şi pentru a demonstra - prin instrumentarea rapidă a
cazurilor de corupţie la nivel înalt - că sistemul juridic este capabil
să pună în aplicare legile într-un mod independent şi eficient", se
arăta în raport.
