Miercuri, oficialul austriac se va întâlni cu miniştrii de finanţe din Croaţia şi Ucraina, iar joi cu omologul său român şi cu cel din Bulgaria, ca să discute despre plan, a anunţat vineri ministerul austriac de finanţe. În toate cele patru state, băncile austriece sunt printre cele mai mari.
Austria a lansat săptămâna trecută o iniţiativă pentru un efort european concertat de abordare a ameninţărilor la adresa stabilităţii financiare din ţările care au făcut parte din fostul bloc comunist, piaţă pe care Austria este foarte expusă prin intermediul băncilor şi companiilor sale.
"Criza economică a accelerat evoluţiile regionale, mai ales pe pieţele valutare. Deprecierile monedelor au lovit, deocamdată, fiecare stat în parte, dar ar putea duce la un efect de domino ce poate atinge şi vestul Europei", a spus purtătorul de cuvânt al ministerului de finanţe, Daniel Kapp.
Iniţiativa austriacă solicită ţărilor de provenienţă ale băncilor, Uniunii Europene (UE) şi statelor emergente să furnizeze fonduri suplimentare, ca să evite o posibilă criză bancară.
Cancelarul austriac Werner Faymann nu a beneficiat însă de un mare entuziasm săptămâna trecută, când a discutat planul cu omologul său german Angela Merkel, care a spus că nu este nevoie de finanţare suplimentară. Planul nu a fost primit cu entuziasm nici de premierul ceh Mirek Topolanek.
Preşedintele României, Traian Băsescu, a spus, de asemenea, în cursul acestei săptămâni, că România nu îşi poate permite să sprijine subsidiare ale unor bănci străine, iar proprietarii occidentali ai băncilor şi Uniunea Europeană ar trebui să furnizeze fondurile necesare pentru acest lucru.
Cele mai mari bănci evaluate după activele de pe pieţele europene emergente sunt grupul italian UniCredit, Raiffeisen International şi Erste Group, ambele din Austria, grupul francez Societe Generale (SocGen) şi cel belgian KBC.
