Şi asta, în condiţiile în care soldaţii, împreună cu gradaţii voluntari, reprezintă baza ierarhiei militare şi sunt principala sursă de selecţie a subofiţerilor. Mai mult, trebuie să avem în vedere faptul că peste 60% din personalul unei unităţi militare este format din soldaţi şi gradaţi voluntari.
REALITATEA.NET te invită la dezbatere: crezi că bucătarii merită salarii mai mari deât militarii?În prezent, în structurile Armatei, sunt încadraţi peste 10.000 de soldaţi şi gradaţi voluntari. Potrivit unei analize, în situaţia în care vor renunţa la serviciile de catering, unităţile militare vor trebui să suporte, pe lângă costurile alimentelor, şi o serie de cheltuieli indirecte pentru prepararea hranei: drepturi salariale pentru personalul aferent hrănirii, cheltuieli pentru perfecţionarea personalului, perisabilităţi, cheltuieli de transport şi aprovizionare, dotări, revizii, verificări, stocuri, etc.
MApN este pregătit să angajeze aproximativ 30 de persoane în fiecare unitate din ţară care să le gătească militarilor, iar suma pusă la bătaie de minister, pentru asigurarea salariilor acestora, este de aproximativ 64.000 de lei lunar.
Din analiză reiese că, într-o unitate militară de tip batalion cu 600 de militari, vor munci căte opt bucătari, opt ospătari, nouă persoane care vor deservi muncile auxiliare preparării hranei, un cofetar, un contabil, un merceolog şi doi şefi, cel al popotei şi cel de depozit. Dintre aceştia, cel mai bine plătit este şeful popotei, care va primi 2.350 de lei lunar, urmat de contabil cu 2.300 de lei, în timp ce bucătarii şi ospătarii vor primi lefuri cuprinse între 2.000 şi 2.200 de lei, conform studiului ministerului.
În plus, MApN s-a gândit să-i trimită pe cei care se vor ocupa de hrana militarilor şi la cursuri de calificare, perfecţionare şi specializare profesională. În acest sens, MApN intenţionează să aloce anual, pentru fiecare persoană trimisă la cursuri, aproximativ 3.000 de lei.
Dezavantaj: MApN va cheltui mai mult dacă va asigura două mese pe zi militarilor, în sistem propriu.
Conform studiului comparativ al MApN, hrănirea în sistem propriu prezintă o serie de dezavantaje faţă de cea în sistem externalizat.
Astfel, va fi necesară utilizarea personalului din statele de organizare ale unităţilor militare la activităţi cu caracter administrativ, de genul curăţat cartofi sau spălat vasele. De asemenea, militarii nu vor putea opta pentru alegerea variantelor de hrănire de tip multimeniu, astfel încât ei vor fi obligaţi să mănânce singurul fel de mâncare care se găteşte în ziua respectivă, întrucât hrănirea lor se va baza pe respectarea strictă a normelor zilnice, conform analizei.
Nici la capitolul maşini de gătit, ministerul nu stă mai bine, majoritatea unităţilor din ţară având o "dotare insuficientă" cu mijloace şi tehnică moderne specifice serviciului de hrănire. În acest sens, analiza MApN vorbeşte şi despre "imposibilitatea continuităţii investiţiilor în acest domeniu".
Hrănirea în unitate aduce cu sine şi o serie de cheltuieli suplimentare pentru bugetul Armatei, cum ar fi: fonduri suplimentare pentru crearea şi gestionarea stocurilor de siguranţă la produsele agroalimentare, costuri pentru pierderile determinate de perisabilitatea alimentelor, cheltuieli privind birotica, telecomunicaţiile, dezinsecţii, deratizări, materiale de întreţinere, verificări metrologice etc.
Potrivit studiului MApN, fiecare militar primeşte zilnic o normă de hrană în valoare de aproximativ 24 de lei.
Avantaj: întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a infrastructurii proprii.
Unul dintre avantajele identificate de MApN pentru hrănirea în sistem internalizat este şi faptul că permite hrănirea în toate locurile de dislocare ale unităţilor militare la pace, în poligoane, tabere de instrucţie, aplicaţii, exerciţii, dar şi în situaţii paradoxale de război.
Totodată, ministerul spune că, prin asigurarea hrănirii militarilor în ritm continuu, va duce şi la întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a infrastructurii proprii, dar şi că unele structuri ale unităţii vor fi specializate efectiv în acest domeniu.
Conform analizei proprii, MApN ar ieşi în câştig doar dacă ar asigura trei mese calde pe zi militarilor.
În această situaţie, costurile celor trei mese asigurate zilnic pentru fiecare militar s-ar ridica la 35,98 lei, faţă de 37,8 lei cât ar fi preţul operatorilor economici externi. Numai în acest caz, ministerul ar face o economie de 1,81 de lei zilnic, pentru fiecare militar.
Totuşi, surse militare au declarat, pentru NewsIn, că majoritatea militarilor primesc două mese pe zi, care acoperă valoarea normei de hrană.
Documentul MApN, obţinut de NewsIn, prezintă un studiu comparativ realizat de Direcţia Logistică din MApN privind costurile hrănirii personalului din Armată în sistem propriu şi prin operatorii economici.
Mihai Stănişoară: Nu se pune problema tăierii normei de hrană pentru militari
Ministrul Apărării, Mihai Stănişoară, a declarat, pe 19 mai, că nu se pune problema tăierii normei de hrană pentru militari, aceasta fiind stabilită prin lege.
Stănişoară a explicat că în Armată, serviciul de hrănire se face prin trei modalităţi: serviciu externalizat, prin forţe proprii sau prin acordarea banilor aferenţi normei pentru hrană. "În prezent, la Statul Major al Forţelor Terestre sunt 70 de unităţi care aveau încheiate contracte de catering, 5 unităţi care furnizau hrana în sistem propriu şi 50 care au optat pentru acordarea sumelor de bani", a menţionat ministrul Apărării.
