„Urmări vor fi, dar așa cum guvernul s-a preocupat până acum cu soluții pentru populație, sunt convins că și acum se va veni cu soluții”, a spus Iohannis când a fost întrebat dacă măsura prelungirii plafonării prețului la pompă cu 50 de bani va fi extinsă și după 1 ianuarie 2023.
Începând de ieri, Uniunea Europeană aplică un nou nivel de sancțiuni pentru Federația Rusă. Statele membre au căzut de acord asupra plafonării prețului țițeiului rusesc, transportat pe cale navală, iar statele G7, din afara Uniunii Europene, Marea Britanie, Japonia, Canada și Statele Unite ale Americii, au adoptat această decizie. De asemenea, Australia va aplica și ea regula plafonării.
Statele occidentale vor plăti cel mult 60 de dolari pe baril pentru țițeiul din Rusia
Concret, începând de ieri, statele occidentale vor plăti cel mult 60 de dolari pe baril pentru țițeiul cumpărat din Rusia pe cale maritimă. Prin plafonare se urmăresc două obiective: pe de o parte, să se reducă sumele încasate de Rusia din exportul de hidrocarburi, pe de altă parte, să contribuie la scăderea prețului țițeiului pe plan mondial. Estimările Institutului Internațional de Finanțe arată că, de la începutul războiului, Rusia a încasat 74 miliarde dolari din exportul de hidrocarburi.
Aplicarea măsurii de plafonare se bazează pe faptul că sectorul asigurărilor de profil, inclusiv brokerajul, este dominat de Marea Britanie, iar în comerțul naval european cel mai important cuvânt de spus îl au companiile din Grecia, Cipru și Malta. Acest lucru oferă garanția că va fi respectat plafonul de preț.
Există și o excepție și anume Bulgaria care va continua să importe țiței din Rusia transportat pe mare, până în anul 2024, în virtutea unor contracte încheiate înainte de jumătatea acestui an. De asemenea, fluxurile de import prin conducte vor continua fără impunerea unui preț plafonat, dar Germania și Polonia au anunțat că vor renunța, la sfârșitul acestui an, la acest tip de importuri.
În cazul în care țițeiul se tranzacționează cu mai puțin de 60 dolari barilul, statele semnatare ale acordului vor putea să cumpere din Federația Rusă. Uniunea Europeană va avea un mecanism prin care va evalua periodic plafonul de preț.
Experții au, însă, semne de întrebare referitoare la eficiența folosirii acestui mecanism de plafonare. Deocamdată, China nu recunoaște asigurările făcute de o companie rusească de profil, dar nu se știe cum vor sta lucrurile în viitor. Iar India a cumpărat în această perioadă țiței rusesc pentru rafinare la un preț mic, polița de asigurare a transportului naval fiind emisă de către firma de specialitate din Federația Rusă.
Cotaţia barilului de ţiţei Brent a crescut imediat după plafonarea celui rusesc
Cotaţia barilului de ţiţei Brent a urcat luni, după ce grupul OPEC+ a decis să menţină ţintele de producţie, în contextul în care Uniunea Europeană impune un plafon de preţ pentru petrolul rusesc, scrie Reuters.
În acelaşi timp, un semn pozitiv privind cererea de combustibil l-a reprezentat atenuarea restricţiilor COVID-19 în multe oraşe din China.
La bursa de la Londra, cotaţia ţiţeiului Brent a urcat cu 0,8%, până la 86,29 dolari per baril, în timp ce la bursa de la New York cotaţia ţiţeiului West Texas Intermediate a crescut cu 0,9%, până la 80,68 dolari pe baril. La reuniunea de duminică, grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători de ţiţei) a convenit să respecte planul convenit luna trecută, de a reduce producţia cu două milioane de barili pe zi, din noiembrie până în 2023.
Analiştii susţin că decizia OPEC+ era aşteptată, deoarece marii producători aşteaptă să vadă impactul deciziilor privind petrolul din Rusia.
