În acest an, românii vor avea 15 zile libere legale, din care 11 pică în timpul săptămânii, iar celelalte 4 zile sunt în weekend.
Ziua de vineri, 24 ianuarie 2020, este a treia zi liberă din acest an, după 1 și 3 ianuarie 2020, aprobate de Guvern anul trecut, înaintea sărbătorilor de iarnă. Ziua de 24 ianuarie a fost declarată zi liberă legală în urmă cu patru ani, în 2016.
ZILE LIBERE 2020 // Calendar SĂRBĂTORI LEGALE 2020
- 1 şi 2 ianuarie (miercuri şi joi) – prima și a doua zi de Anul Nou;
- 24 ianuarie (vineri) – Ziua Micii Uniri. Ziua Unirii Principatelor Române;
- 17 aprilie 2020 (vineri) – Vinerea Mare;
- 19 aprilie 2020 (duminică) – Prima zi de Paşte;
- 20 aprilie 2020 (luni) - A doua zi de Paște;
- 1 mai 2020 (vineri) – Ziua Muncii;
- 1 iunie 2020 (luni) – Ziua Copilului;
- 7 iunie 2020 (duminică) – Prima zi de Rusalii;
- 8 iunie 2020 (luni) - A doua zi de Rusalii;
- 15 august 2020 (sâmbătă) – Adormirea Maicii Domnului;
- 30 noiembrie 2020 (luni) – Sfântul Andrei;
- 1 decembrie 2020 (marţi) – Ziua Naţională a României;
- 25 decembrie 2020 (vineri) – Prima zi de Crăciun;
- 26 decembrie 2020 (sâmbătă) – A doua zi de Crăciun.
ZILE LIBERE 2020 // ZILELE LIBERE sunt pentru toți românii?
Din cele 15 zile libere legale din 2020, doar 4 pică în weekend. În celelalte 11 zile , unii angajați pot fi chemați legal la lucru, în domenii în care activitatea nu poate fi întreruptă.
Cei care lucrează în zilele declarate libere vor fi compensați cu timp liber în urmatoarele 30 de zile sau vor beneficia de un spor la salariu care nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru, potrivit prevederilor art. 142 din Codul Muncii.
ZILE LIBERE 2020 // ZILE LIBERE 2020 ÎN LUME
În comparatie cu alte state ale Uniunii Europene, România are mai puține zile libere legale. Alte țări au și 17 sau 18 zile libere pe an, este cazul Belgiei, Lituaniei sau Ciprului.
Cele mai multe zile libere din Europa le are Rusia, unde angajații au 16 zile pe an în care nu lucrează. De Anul Nou, de exemplu, rușii au 5 zile libere, nu două ca românii, iar de 8 martie au tot liber.
La polul opus, cele mai puține zile libere au angajații din Bosnia și Herțegovina - doar 7 zile libere anual, iar în Marea Britanie și Elveția sunt 8 zile libere. În Belarus și Germania, angajații au câte 9 zile de sărbători legale pe an.
Țara noastră este pe locul doi la numărul zilelor libere, după Rusia. Același număr de zile libere ca în România este și în Bulgaria, Slovacia, Suedia, cu 15 sărbători legale pe an. În schimb, în aceste țări, spre deosebire de România, se adaugă și alte zile libere diferite de cele legale, ca la noi. Bulgarii, de exemplu, au liber pe 3 martie și pe 24 mai, slovacii celebrează pe 8 mai sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar suedezii au liber și în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie.
Următoarele țări în topul zilelor libere sunt Ucraina. Slovenia și Croația, cu câte 14 zile libere anual. Iar un număr de 13 zile libere anual au Portugalia, Polonia, Republica Moldova, Grecia, Finlanda, Cehia și Austria.
La polul opus, se afla tarile cu cel mai mic numar de zile libere pe an pentru angajati. In Bosnia si Hertegovina, salariatii au doar cate 7 zile libere anual, iar in Marea Britanie si Elvetia, doar cate 8 zile. Putin mai generosi cu zilele libere sunt cei din Belarus si cei din Germania, in aceste state angajatii beneficiind de cate 9 zile de sarbatori legale pe an.
Ce se sărbătorește vineri, 24 ianuarie
ZILE LIBERE 2020 // Semnificația zilei de 24 ianuarie - 161 de ani de la Mica Unire
24 ianuarie 1859. Mica Unire sau Unirea Principatelor Române. Moldovenii și muntenii au primit acte de români de la Alexandru Ioan Cuza, cel care a spus prima dată țării noastre România.
Marile Puteri au decis atunci soarta țării. Prin Convenția de la Paris, din august 1858, Imperiul Țarist, Imperiul Otoman și Imperiul Austro-Ungar au hotărât că trebuie să avem două guverne, doi domnitori și două adunări. Dar pe teritoriul viitoarei Românii s-a ales altfel: o singură țară și un singur domnitor - Alexandru Ioan Cuza.
A fost Primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.
În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică.
24 ianuarie 1859. Mica Unire sau Unirea Principatelor Române. La 11 februare 1866, A.I. Cuza era obligat să abdice și să părăsească țara pentru totdeauna. Istoricii spun că, în spatele acestei abdicări, era o adevărată coaliţie politică, dar şi nevoia înlăturării lui Cuza în favoarea unui principe străin. Domnitorul a acceptat pentru că, spun istoricii, altfel, cele trei imperii ar fi cotropit țara.
24 ianuarie 1859. Mica Unire sau Unirea Principatelor Române. După înlăturarea lui Cuza de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Principatele Unite încep să se numească oficial România după adoptarea Constituției la 1 iulie 1866, care este prima constituție a statului român.
Marea Unire avea să vină în 1918, când toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în același stat național. În decembrie 1918, „Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească” a proclamat, la Alba Iulia, unirea cu România.
