Hotărârea privind incinerarea trupului neînsufleţit al cunoscutei prezentatoarei de televiziune Cristina Ţopescu readuce subiectul în centrul atenţiei opiniei publice. Datele arată că 0,55% din decedaţii din România sunt incineraţi.
După ce iniţial s-a anunţat, într-o manieră vagă, că fosta prezentatoare TV Cristina Ţopescu va avea o slujbă religioasă înaintea incinerării programate la Crematoriul Vitan Bârzeşti din Bucureşti, reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române au respins acest lucru. ”Nu se face slujbă de înmormântare pentru cei incineraţi. Inclusiv pentru raţiunea că trupul, subiectul înmormântării, lipseşte, fiind distrus prin cremaţiune”, a spus luni, 13 ianuarie, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR.
Mai mult, Bănescu nu exclude posibilitatea sinuciderii, reliefând că slujba religioasă nu se face în cazul sinucigaşilor: ”Cu atât mai puţin în cazul celor care se sinucid! Nu există derogări pentru slujbe religioase în cazul unor asemenea regretabile situaţii”.
În opinia istoricului Marius Rotar, preşedintele Asociaţiei Cremaţioniste „Amurg“ din România, formularea reprezentantului BOR este „una subiectivă, întrucât generalizează la nivelul tuturor Bisericilor Creştine”. ”Dacă un preot catolic slujeşte la o incinerare, aceea nu se numeşte tot slujbă?”, spune Marius Rotar, istoric şi cadru didactic la Universitatea ”1 Decembrie 1918”.
Rotar mai reaminteşte faptul că, în cazul sinuciderii, Hotărârea Sinodului Bisericii Ortodoxe Român nr. 506 din 1949 dă posiblitatea slujbei de înmormântare în cazul sinucigaşilor ”care în decursul vieţii lor au fost buni creştini, iar sfârşitul lor tragic nu prezintă certitudine cu privire la deplinătatea facultăţilor mintale, când au săvârşit păcatul sinuciderii”. Sub acest pretext, mulţi sinucigaşi sunt înmormântaţi cu slujbă, spune Rotar.
În cazul Cristinei Ţopescu, cercetătorul Marius Rotar arată că ”se putea ţine o slujbă de înmormântare de către un preot ortodox, ţinând cont de o hotărâre a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 2012, care dă posibilitatea de a se putea face o slujbă, întrucât incinerarea n-a reprezentat voinţa defunctului şi a fost săvârşită din motive obiective“.
Cazul Cristinei Ţopescu nu este singular. Şi în anii trecuţi, au existat discuţii aprinse pe acest subiect, la incinerarea regizorului Sergiu Nicolaescu sau al lui Andrei Gheorghe.
