Rezultatele ca şi definitive îi arată în frunte pe social-democraţi cu 31,3% din voturi. Liderul acestora, Stefan Löfven, 57 de ani, s-a declarat, în faţa simpatizanţilor săi reuniţi la Stockholm, 'pregătit să exploreze posibilitatea de a forma un guvern'.
Fostul muncitor şi sindicalist ar putea deveni premierul cu cel mai scăzut rezultat din istoria partidului său, iar posibila sa coaliţie va fi departe de majoritatea absolută în parlament.
Principalul motiv îl reprezintă ascensiunea impresionantă a Democraţilor din Suedia (SD, extremă-dreapta) care devin a treia forţă politică a ţării cu aproape 12,9% din voturi, faţă de 5,7% în urmă cu patru ani.
Este un nou triumf pentru liderul acestora, Jimmie Akesson, 35 de ani, care a făcut din această formaţiune cu mesaj împotriva imigranţilor, odinioară marginală în rândul electoratului, o forţă care contează.
'În momentul de faţă, suntem stăpânii jocului', a declarat el. 'Este evident că vor trebui să ţină cont de noi pe viitor (...) Trebuie să guverneze ţara şi va fi dificil dacă (celelalte partide) nu sunt dispuse să discute cu noi', a continuat Akesson.
'Nu va exista nicio cooperare cu ei. Să nu uităm că 87% dintre suedezi nu au votat pentru ei', a răspuns Stefan Löfven.
Învins după opt ani la putere, premierul conservator Fredrik Reinfeldt şi-a recunoscut înfrângerea fără întârziere. 'Poporul suedez a luat decizia sa. În consecinţă, mâine (luni) voi prezenta decizia mea', a spus el în faţa susţinătorilor săi.
Democraţii din Suedia sunt izolaţi de celelalte şapte partide din Riksdag (parlamentul de la Stockholm) care au exclus orice discuţie cu ei.
Ascensiunea acestui partid reaminteşte de scorurile obţinute de alte formaţiuni populiste ori de extremă-dreapta din Europa, cum ar fi UKIP în Marea Britanie, membru al aceluiaşi grup în Parlamentul European, Frontul Naţional din Franţa şi Partidul Popular Danez.
Potrivit estimărilor televiziunii publice SVT, SD vor avea 49 de parlamentari, faţă de 20 în prezent.
Social-democraţii, Verzii şi Partidul de Stânga vor deţine 158 de mandate, iar cele patru partide din coaliţia de centru-dreapta 142, mai scrie AFP. AGERPRES
