Efecte carantină coronavirus. Cercetătorii au ajuns la concluzia că plasarea în carantină poate duce la stres post-traumatic, confuzie şi furie.
Conform oamenilor de ştiinţă de la Colegiul Regal din Londra, carantina are un impact psihologic negativ asupra celor obligați să stea în izolare. Printre manifestările care pot apărea sunt stresul post-traumatic, confuzia şi furia, notează Medicalxpress, citat de descopera.ro.
În prezent, până joi, 5 martie, în total, din cele șase cazuri confirmate pe teritoriul României în ultima săptămână, trei persoane s-au vindecat. La nivel național sunt în carantină instituționalizată, la acest moment, 38 de persoane care au fost testate pentru coronavirus, iar alte peste 11.000 de persoane sunt în izolare la domiciliu.
Efecte carantină coronavirus. Studiul cercetătorilor britanici este o analiză a 24 studii anterioare desfăşurate în zece ţări, realizate în cazul unor pacienţi diagnosticaţi cu SARS, Ebola sau MERS.
Consecinţele sunt pe termen lung: Efectele carantinei COVID-19 pot apărea după câteva luni sau ani
„Intrarea în carantină este o experienţă izolatoare şi deseori temătoare, iar studiul nostru a constatat că are efecte psihologice negative. Constatarea că aceste efecte pot fi depistate după câteva luni sau chiar ani, deşi dintr-un număr mic de studii; aceasta este de o îngrijorare deosebită şi indică faptul că ar trebui să fie luate măsuri în timpul procesului de planificare a carantinei pentru a minimiza acest impact psihologic. Cercetările noastre sugerează că lucrătorii din domeniul sănătăţii merită o atenţie specială din partea managerilor şi colegilor lor, iar cei cu o sănătate mintală fragilă preexistentă ar avea nevoie de sprijin suplimentar în timpul carantinei”, explică dr. Samantha Brooks, din cadrul Institutului de Psihiatrie, Psihologie şi Neuroştiinţe al Colegiului.
Efecte carantină coronavirus. Printre cauzele care explică problemele psihice cauzate de către carantină sunt:
- condiţiile de trai din perioada carantinei, fiind vorba de hrana, apa sau haine curate,
- contactul limitat cu lumea exterioară,
- informaţiile limitate despre evoluţia patogenilor,
- interacţiunile sociale de după carantină, marcate mai ales de stigmatizarea legată de boală,
- problemele legate de stabilitatea financiară, pusă în pericol de perioada de izolare.
Toace acestea reprezintă o sursă de stres.
Efecte carantină coronavirus. Care sunt recomandărilor specialiștilor
„Toată lumea este acum conştientă de consecinţele sociale şi economice potenţiale ale COVID-19, dar ceea ce evidenţiază cercetările noastre sunt posibilele consecinţe neintenţionate ale încercărilor de a controla răspândirea virusului. Trebuie să fim conştienţi de acestea şi să punem la dispoziţie măsuri pentru a le diminua impactul. Comunicarea şi transparenţa sunt aspecte cheie ale carantinei voluntare, iar realizarea acesteia ca un act altruist pentru a-i proteja pe ceilalţi, va fi întotdeauna asociată cu consecinţe mai puţin severe decât carantina impusă”, explică profesorul Simon Wessely, director al Institutului.
Coronavirus România. COVID-19. În prezent, până joi, 5 martie, în total, din cele șase cazuri confirmate pe teritoriul României în ultima săptămână, trei persoane s-au vindecat.
Celelalte trei cazuri din cele 6 sunt în continuare infectate. Este vorba de bărbatul de 45 de ani din Maramureș, internat la un spital din Cluj, adolescentul de 16 ani din Timișoara, internat la un spital din orașul de pe Bega, și bătrânul de 71 de ani din Suceava, internat la un spital din Iași. Despre ultimii doi s-a aflat ieri (miercuri, 4 martie - n.red), când autoritățile române au anunțat, în decurs de o oră, cele două cazuri de infectare cu coronavirus.
Efecte carantină. Coronavirus România. La nivel național sunt în carantină instituționalizată, la acest moment, 38 de persoane care au fost testate pentru coronavirus, iar alte peste 11.000 de persoane sunt în izolare acasă.
Cele trei persoane care s-au vindecat au fost identificate la sfârșitul lunii februarie.
Coronavirus România. Primul caz vindecat este cel al bărbatului de 25 de ani din Gorj care este primul pacient identificat cu coronavirus, pe 26 februarie. El a intrat în contact cu italianul de 71 de ani, identificat cu noul virus la întoarcerea în Peninsulă. Gorjeanul a fost externat după o săptămână, pe 3 martie, după ce două teste au arătat că acesta nu mai are virusul. Cele două teste au ieșit negative la un interval de 24 de ore unul de celălalt.
Coronavirus România. Ceilalți doi sunt femeia de 38 de ani, depistată pozitiv în data de 28 februarie 2020 și care s-a întors din Italia, și bărbatul de 47 de ani din Timișoara, care a intrat în contact cu aceasta, amândoi întorcându-se în țară cu același avion.
