Curtea Constituţională ar putea începe astăzi verificarea probelor privind fraudarea alegerilor

Cei nouă magistraţi ai Curţii Constituţionale trebuie să decidă dacă alegerile de duminica trecută se vor repeta sau nu. Judecătorii vor analiza probele legate de fraudarea procesului electoral aduse de PSD după depunerea sesizării de contestare a turului al doilea al alegerilor.

Rolul Curţii Constituţionale în privinţa alegerilor prezidenţiale are o maximă importanţă. Până în momentul în care Curtea se va propunţa în privinţa celui de-al doilea tur al prezidenţialelor, celelalte instituţii ale statului, Guvernul, Parlamentul, sunt simpli spectatori. Activitatea lor este blocată. Verdictul CCR stabileşte viitorul preşedinte al României pentru cinci ani. Iar de şeful statului depinde soarta guvernării, întrucât preşedintele şi partidele parlamentare desemnează viitorul prim-ministru, pentru următorii patru ani. Îndată ce vom avea un guvern cu puteri depline vom avea şi bugetul pentru 2010, fără de care nu vom primi banii de la FMI şi Comisia Europeană. Iar cu aceşti bani vor fi plătite salariile bugetarilor, pensiile şi investiţiile. Cu cât verdictul Curţii va veni mai repede, cu atât această maşinărie administrativă se va pune în mişcare. Vezi cine sunt cei nouă judecători al Curţii Constituţionale.

În ultimii cinci ani, Curtea Constituţională a luat deciziile politice mari, deoarece de fiecare dată când politicienii nu s-au înţeles au apelat la judecata acestei instituţii. În 2007, Curtea Constituţională a arbitrat cel mai crâncen război politic din România, cel dintre preşedinte şi Parlament. Parlamentul a ţinut morţiş să-l suspende pe Traian Băsescu, Curtea a spus că nu e cazul, politicienii i-au ignorat avizul negativ şi au aruncat anatema asupra magistraţilor.

În 2007 şi 2008 cele mai crunte bătălii s-au dat între preşedinte şi guvern. Traian Băsescu nu i-a acceptat premierului Tăriceanu doi miniştri: pe Adrian Cioroianu la Externe şi pe Norica Nicolai la Justiţie. De două ori a cerut guvernul intervenţia Curţii, care a decis că preşedintele poate refuza un ministru, dar o singură dată şi atunci motivat. Când s-a încăierat guvernul cu Parlamentul pe tema majorării cu 50% a salariilor din educaţie, Curtea a tranşat în favoarea Legislativului.

În primăvara lui 2008, Curtea a luat o decizie cu impact direct în domeniul corupţiei la nivel înalt. Foştii şi actulii miniştri care sunt şi parlamentari nu mai pot fi urmăriţi penal decât cu acordul Camerei din care fac parte. Efectul acestei hotărâri a fost că aceşti demnitari au fost apăraţi de Parlament, iar raportul pe justiţie al Comisiei Europene a criticat România pentru lipsa de progrese în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Unele dintre deciziile Curţii au produs adevărate cutremure în legile ţării şi în relaţiile dintre instituţii. Aşa s-a întâmplat cu legea accesului la dosarele Securităţii, în vigoare din 1999, care a fost abrogată, iar CNSAS dizolvat după ce legea a fost declarată neconstituţională. La originea acestei bulversări a fost Dan Voiculescu, cel care, pentru a infirma în instanţă verdictul de informator dat de CNSAS, a atacat la Curte legea. Noua lege dată de guvernul Tăriceanu a trebuit să elimine exact obiectul de activitate al CNSAS - deconspirarea turnătorilor Securităţii. Această competenţă a fost tranferată integral instanţelor judecătoreşti.