Autostrăzile Bechtel în Europa, între anulări de contracte şi scandaluri politice
Un contract încredinţat fără licitaţie publică, modificări ameţitoare de preţ şi criterii politice care s-au aflat în spatele alegerii companiei Bechtel pentru construcţia unei autostrăzi. Nu este vorba despre România, ci despre Albania, ţară în care reţeta aplicată de firma americană a fost copiată la indigo.
La fel ca în România, presa albaneză a speculat faptul că semnarea contractului cu americanii s-ar fi făcut în urma unor intervenţii de natură politică. La un an distanţă după parafarea în 2006 a contractului cu Bechtel, George W. Bush a făcut o vizită istorică în Albania. Surpriză sau nu, aceasta a fost prima vizită a unui preşedinte american pe teritoriul albanez.
Atunci, fostul preşedinte american şi-a exprimat sprijinul pentru intrarea în NATO a Albaniei iar un an mai târziu, la Summitul de la Bucureşti din 2008, această ţară a fost invitată să adere la structurile nord – atlantice. În România, lucrurile s-au întâmplat aproape la fel: în 2002, George W. Bush era impresionat de curcubeul de la Bucureşti, în 2003 se semna constractul cu Bechtel, iar în 2004, România era invitată oficial să adere la structurile NATO.
Dincolo de aceste similitudini, efectele produse de semnarea contractului cu Bechtel au fost diferite la Tirana faţă de Bucureşti. La ei, fostul ministru al transporturilor, care acum este ministru de externe, a fost acuzat de abuz în serviciu pentru că a făcut presiuni pentru încredinţarea directă a contractului.
Scandalul în jurul contractui albanez a pornit după ce costurile autostrăzii au ajuns mai mari decât duble. Procurorii albanezi au găsit şi unele cauze: lipsa unui studiu de fezabilitate coerent, modificarea soluţiilor tehnice şi chiar a proiectului.
"La început s-a spus că autostrada va costa 400 de milioane de euro, iar acum acest preţ a crescut la aproape 1 miliard"
Dacă în Albania se fac e o anchetă, în România niciun oficial nu a fost tras la răspundere pentru încredinţarea directă sau pentru faptul că preţul autostrăzii a ajuns acum la 7 miliarde de euro, deşi în la semnarea contractului în 2003 fusese stabilit la 2,4 miliarde de euro.
Dacă în Albania şi România compania Bechtel a reuşit să semneze contracte mai mult decât avantajoase, nu acelaşi lucru s-a întâmplat în Croaţia. În 2004, autorităţile croate i-au forţat pe americani să colaboreze cu firme locale după ce au constatat că subcontractorii turci folosiţi de Bechtel au făcut lucrări de mântuială.
Strategia aplicată în România şi Albania, dar eşuată în Croaţia, arată cum Bechtel reuşeşte să stoarcă de bani ţările în care nivelul de competenţă în instituţiile care se ocupă de construcţia de autostrăzi este unul foarte scăzut.