Autostrada nepoţilor: pagube colaterale pe cheltuiala statului
Milioane de euro din bani publici au fost cheltuite pentru repararea drumurilor din judeţele Bihor şi Cluj, stricate de utilajele supraîcărcate ale companiei Bechtel, care transportă zilnic materiale pentru construcţia Autostrăzii Braşov-Borş.
Totul pleacă de la unele formulări ambigue şi de la lipsa definirii unor termeni în contractul încheiat în 2003 între Ministerul Transporturilor şi compania americană.
Astfel în înţelegerea juridică se foloseşte termenul generic de cale de acces pentru orice drum care duce către şantierul autostrăzii. Scăparea a fost speculată de antreprenorul american care a folosit şoselele naţionale sau drumurile judeţene pentru a a transporta materia primă în buza autostrăzii, deşi acelaşi contract prevedea crearea de drumuri tehnice speciale.
Contractul încheiat între Compania Naţională de Autostrăzi şi
Drumuri Naţionale şi firma Bechtel arată clar că antreprenorul trebuia să-şi amenajeze drumuri tehnice pentru transportul de mare tonaj, iar în situaţia în care foloseşte drumurile naţionale sau judeţene să suporte costurile reparaţiilor.
Deşi potrivit contractului firma americană trebuia să plătească
repararea drumului, costurile au fost suportate de Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi. Drumul Naţional 19B care face legătura între Şimleul Silvaniei şi Secuieni din judeţul Bihor a fost cel mai afectat de camioanele supraîncărcate ale celor de la Bechtel. Costurile pentru reparaţii nu au fost deloc mici: 1,2 milioane de euro.
Pentru a putea repara pe banii Ministerului Transporturilor şi alte drumuri care nu erau în administrarea Companiei Naţionale de Autostrăzi, acestea au fost transferate pe hârtie de la Consiliile Judeţean la filiala Cluj a CNADNR.
Valoarea plăţilor anunţate pentru anul 2009 se anunţă a fi mult mai mare pentru că şi numărul drumurilor distruse a crescut.
Primarii din comunele afectate susţin că nu de puţine ori s-au făcut presiuni asupra lor din partea transportatorilor atunci când au încercat să oprească maşinile să mai traverseze localităţile
şi să le oblige să folosească drumurile tehnice existente.
Lipsa unor explicaţii clare cu privire la terminologia utilizată în contract a permis reprezentanţilor Bechtel să interpreteze articolele după bunul plac.
Astfel, ambiguitatea unui termen din contract şi lipsa amenzilor date de Poliţie, Registrul Auto Român şi Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi, mai bagă mâna în buzunarul Ministerului Transporturilor pentru a scoate câteva milioane de euro pentru repararea unor drumuri. Drumuri care sunt distruse de camioanele de mare tonaj ale companiei americane şi care, conform contractului, ar trebui să plătească pagubele produse.