Kovesi, la ONU: Cea mai mare provocare în România este păstrarea independenţei magistraţilor

"Au existat încercări repetate de a modifica legislaţia anticorupţie pentru a limita instrumentele legislative folosite de procurorii anticorupţie sau dezincriminarea unor fapte. Au fost situaţii în care s-a refuzat ridicarea imunităţii politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie. Pe lângă aceste încercări, întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri prin ştiri false sau prin declaraţii publice de natură să slăbească încrederea în justiţie. Cea mai mare provocare în România este acum păstrarea independenţei judecătorilor şi procurorilor şi stabilitatea legislativă acestea fiind vitale pentru ca procurorii anticorupţie să fie eficienţi", a spus Kovesi în discursul ţinut la o dezbatere care marchează aniversarea a 15 ani de la adoptarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei (UNCAC), potrivit unui comunicat de presă al DNA. 

Ea a reamintit că România a semnat convenţia în anul 2004, când corupţia era un fenomen "generalizat" şi reprezenta "o problemă sistemică" în ţara noastră, iar acum, după 15 ani, lucrurile s-au schimbat "radical".

Potrivit lui Kovesi, în ultimii cinci ani, DNA a trimis în judecată peste 68 demnitari, dintre care 14 miniştri şi foşti miniştri şi 53 de membri ai Parlamentului, dispunând măsuri asigurătorii de peste 2,3 miliarde dolari.

"Din punctul meu de vedere, trei recomandări importante ale convenţiei au dus la această schimbare radicală: o legislaţie penală eficientă, înfiinţarea unei structuri de parchet specializate şi un sistem de justiţie integru şi independent. Legislaţia anticorupţie din România s-a modernizat în sensul reglementărilor convenţiei. Au fost implementate în legislaţia română toate prevederile obligatorii ale convenţiei privind incriminarea faptelor de corupţie şi cea mai mare parte a celor opţionale. A fost înfiinţat DNA şi s-a stabilit o competenţă legală de a investiga fapte de corupţie la nivel înalt. Procurorii anticorupţie sunt independenţi în activitatea lor, iar independenţa este dublată de responsabilitate", a spus Laura Codruţa Kovesi.

În opinia sa, cea mai importantă premisă a combaterii eficiente a corupţiei la nivel înalt o reprezintă integritatea şi independenţa sistemului de justiţie.

"Independenţa justiţiei nu este un privilegiu pentru procurori sau judecători. Este un principiu fundamental într-o societate democratică. Numai o justiţie independentă poate asigura o judecată corectă. Numai o justiţie independentă poate face ca legea să fie egală pentru toţi", a afirmat şefa DNA.

Ea a adăugat că investigaţiile procurorilor anticorupţie au fost primite cu speranţă şi încredere de societate, dar în egală măsură au determinat o contra-reacţie.

Laura Codruţa Kovesi a susţinut miercuri, la New York, un discurs în cadrul reuniunii la nivel înalt organizate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Dezbaterea marchează aniversarea a 15 ani de la adoptarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei (UNCAC), cunoscută şi drept Convenţia de la Merida, semnată şi ratificată de România, alături de alte 182 de state.

Potrivit DNA, Kovesi a fost invitată să vorbească în deschiderea primei sesiuni de dezbateri, intitulată "15 ani de implementare a Convenţiei - tendinţe, realizări şi provocări". Reuniunea va găzdui două sesiuni de dezbateri la care, pornind de la prezentările făcute de experţii invitaţi, ceilalţi participanţi vor avea posibilitatea să adreseze întrebări şi să împărtăşească aspecte rezultate din experienţa ţărilor pe care le reprezintă.

În conformitate cu Rezoluţia 72/196, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în vederea organizării acestei reuniuni la nivel înalt, preşedintele forului va întocmi o sinteză a discuţiilor, document ce urmează a fi transmis Conferinţei statelor membre ale Convenţiei - for decizional - precum şi tuturor statelor membre ONU.

Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei a fost adoptată în octombrie 2003 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite şi a fost semnată la Merida, în Mexic, ca urmare a recunoaşterii caracterului global al ameninţărilor pe care le presupune corupţia, ameninţări ce impun o abordare cuprinzătoare şi multidisciplinară. Convenţia este un instrument anticorupţie care reprezintă o angajare internaţională aproape universală, având în vedere că a fost semnată de 183 de state, iar dispoziţiile Convenţiei sunt obligatorii pentru statele semnatare, se mai arată în comunicatul citat.