MENIU

Klaus Iohannis, primit de Împăratul Naruhito al Japoniei: Relaţiile de un secol dintre România şi Japonia sunt mai puternice decât niciodată

Klaus Iohannis, primit de Împăratul Japoniei

Preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen, au fost primiţi, marţi, de Majestatea Sa Naruhito, Împăratul Japoniei, şi de Majestatea Sa Masako, Împărăteasa Japoniei. ”Relaţiile de un secol dintre România şi Japonia sunt mai puternice decât niciodată şi au căpătat o dimensiune strategică”, afirmă Iohannis. 

UPDATE: Klaus Iohannis a susținut declarații de presă comune cu Prim-ministrul Japoniei.

"Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației Președintelui României:

Bună ziua!

Domnule Prim-ministru,

Onorată asistență,

Sunt extrem de onorat să mă aflu în Țara Soarelui Răsare, cu prilejul instituirii Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia.

Declarația Comună pe care am semnat-o astăzi, împreună cu Prim-ministrul Kishida, marchează un moment istoric în relația noastră bilaterală, veche de peste un secol. Ridicăm astfel relațiile româno-nipone la cel mai înalt nivel.

Trecem la o etapă nouă, de valorificare a potențialului bilateral, în beneficiul țărilor și cetățenilor noștri, pe trei paliere: politico-securitar, economico-financiar și cultural-științific.

Împreună, dăm astăzi un semnal puternic, de orientare a cooperării noastre spre domenii strategice și inovatoare.

Japonia este cel mai mare investitor din Asia în România. Ne dorim, în continuare, o creștere substanțială a investițiilor japoneze în țara noastră. Apreciem abordarea constructivă a companiilor nipone active pe piața românească, pe principii de sustenabilitate.

Un exemplu concret este dat de contribuția companiilor japoneze la proiecte de infrastructură complexă, precum construcția podului suspendat de peste Dunăre, de la Brăila.

Încurajăm Japonia să se implice în continuare în proiecte de conectivitate, relevante nu numai pentru România, ci și pentru statele vecine.

Am prezentat interesul României pentru realizarea de schimburi de experiență privind tehnologiile dezvoltate de Japonia pentru controlul vibrațiilor și rezistența seismică. Apreciem rolul cheie pe care Japonia îl joacă în ceea ce privește reducerea riscului de dezastre.

Doamnelor și domnilor,

Documentele semnate astăzi vor contribui la facilitarea implicării japoneze în proiecte inovatoare în domeniul energiei, inclusiv al celei nucleare.

Vorbim despre construcția reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni, realizate în România împreună cu Statele Unite ale Americii, și, respectiv, proiecte precum producția de hidrogen verde și în domeniul energiei eoliene.

 De asemenea, am pus astăzi bazele pentru avansarea cooperării științifice pentru crearea în România a unui centru de producție de optică de mare putere, în sprijinul activităților experimentale cu laserul de mare putere de la ELI-NP, Laserul de la Măgurele.

Cultura rămâne un liant între popoarele noastre, așa cum o arată schimburile consistente dintre teatrele și universitățile de artă din cele două țări. Mă bucur să anunțăm tot astăzi înființarea unui Institut Cultural Român la Tokyo.

Domnule Prim-ministru,

România este și va rămâne un partener de încredere al Japoniei în plan regional, european și în forurile multilaterale.

România recunoaște importanța noii Strategii naționale de securitate a Japoniei și salută rolul mai puternic pe care Guvernul de la Tokyo și l-a asumat în sprijinul păcii și securității pe plan global.

De asemenea, salutăm sprijinul pe care Japonia îl acordă atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova.

Vom continua cooperarea noastră strânsă atât în ceea ce privește relația Uniunea Europeană - Japonia, cât și NATO - Japonia.

Am apreciat domnule Prim-ministru, de asemenea, interesul Japoniei pentru participarea la proiectele Inițiativei celor 3 Mări, respectiv de a interacționa cu Formatul București 9, ambele fiind structuri regionale de interes strategic pentru România.

De altfel, am adresat domnului Prim-ministru invitația de a participa, ca invitat special, inclusiv ca Președinție a G7, la Summitul Inițiativei celor 3 Mări pe care îl voi găzdui la București în septembrie.

Doamnelor și domnilor,

Mă bucur că, împreună cu domnul Prim-ministru Kishida, am deschis astăzi un nou capitol în istoria relațiilor româno-nipone, al cărui coautor este fostul premier Shinzō Abe, pe care doresc să îl onorez și astăzi.

Sunt pe deplin convins că, în cadrul Parteneriatului Strategic instituit astăzi, relațiile dintre România și Japonia se vor amplifica în mod durabil, în beneficiul generațiilor care ne vor urma.

Vă mulțumesc pentru primirea călduroasă și pentru convorbirile foarte constructive de astăzi!"

 

 

”Onorat să-i întâlnesc astăzi, la Tokyo, pe Majestatea Sa Naruhito, Împăratul Japoniei, şi Majestatea Sa Masako, Împărăteasa Japoniei”, a arătat Klaus Iohannis, marţi, într-o postare pe Facebook. El a fost însoţit de soţia sa, Carmen.

El a făcut referire la relaţiile dintre cele două ţări.

”Relaţiile de un secol dintre România şi Japonia sunt mai puternice decât niciodată şi au căpătat o dimensiune strategică”, a adăugat Iohannis, într-un mesaj pe Twitter.

Preşedintele Klaus Iohannis a început, luni, o vizită oficială în Japonia, urmată de o vizită de stat în Republica Singapore. Iohannis va semna un Parteneriat Strategic cu premierul nipon. În Singapore, este prima vizită a unui preşedinte român în ultimii 20 de ani.

”Consolidarea rolului României în spaţiul indo-pacific este un obiectiv important al politicii externe a României, având în vedere reaşezările geopolitice globale, dar şi interesul de a consolida dialogul politic, relaţiile economice şi cele investiţionale, cu accent pe domenii de vârf. Totodată, România, ca stat membru al Uniunii Europene, acţionează în baza şi pentru valorificarea Strategiei UE pentru Cooperare în Indo-Pacific, adoptate în 2021, aducând o contribuţie solidă la implementarea acesteia”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Sursa citată preciza că preşedintele Klaus Iohannis va vizita Japonia, în perioada 6-8 martie, şi va avea întrevederi cu Majestatea Sa Naruhito, Împăratul Japoniei, cu prim-ministrul Fumio Kishida, precum şi cu preşedinţii celor două Camere ale Dietei Naţionale a Japoniei.

Marţi este programată şi întâlnirea cu premierul nipon, Fumio Kishida, la sediul Guvernului Japoniei. Cu această ocazie vor avea loc convorbiri oficiale, semnarea Declaraţiei Comune de Instituire a Parteneriatului Strategic dintre România şi Japonia, declaraţii de presă comune şi un dineu de lucru.

Vizita oficială în Japonia va include şi o deplasare la Kyoto, pentru întrevederi la nivelul autorităţilor locale.

”Principalul obiectiv şi eveniment al acestei vizite este ridicarea relaţiei bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic, prin semnarea de către Preşedintele României şi Prim-ministrul Japoniei a Declaraţiei Comune de Instituire a Parteneriatului Strategic dintre România şi Japonia. Semnarea documentului încheie astfel un amplu proces de consultări şi negocieri, la cinci ani de la adoptarea deciziei de lansare a acestui Parteneriat Strategic, în cadrul dialogului dintre Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi regretatul premier Shinzō Abe, de la Bucureşti. Acesta este al doilea parteneriat strategic încheiat cu un stat asiatic, după cel cu Coreea de Sud”, a mai transmis Administraţia Prezidenţială.

Potrivit instituţiei, instituirea Parteneriatului Strategic cu Japonia va marca, astfel, avansarea cooperării româno-japoneze la cel mai înalt nivel şi trecerea la o etapă superioară de valorificare a potenţialului bilateral, în baza valorilor şi a principiilor împărtăşite de cele două ţări, pe trei dimensiuni cheie: politica externă şi dialogul pe teme de securitate, cooperarea economică şi în domeniul asistenţei pentru dezvoltare, respectiv cooperarea în domeniile culturii, ştiinţei şi tehnologiei, inovării, cercetării şi dezvoltării.

”Stabilirea Parteneriatului Strategic are loc în contextul unei dinamici accelerate în dialogul bilateral dintre cele două state în ultimii ani, atât în plan politico-diplomatic, cât şi pe palier sectorial, pe fondul caracterului special al acestei relaţii, construite pe parcursul a peste un secol”, mai arată sursa citatră.

Totodată, obiectivele României pe această relaţie se raportează la statutul Japoniei de economie majoră şi inovativă a lumii şi unul dintre principalii investitori la nivel global, precum şi în România, Japonia fiind, de altfel, cel mai mare investitor asiatic în ţara noastră.

”Astfel, cele 397 de societăţi comerciale cu capital japonez în ţara noastră generează în prezent peste 40.000 de locuri de muncă, iar potenţialul de creştere este semnificativ, inclusiv în domeniile cu cel mai înalt nivel de inovaţie, precum dezvoltarea tehnologiei de tip SMR (reactoare modulare mici) în România, împreună cu SUA, producerea şi distribuţia de hidrogen verde, producţia de optică de mare putere, infrastructură de ultimă generaţie, precum Podul de la Brăila - proiect cu inginerie de vârf, sau finalizarea magistralei M6 a metroului din Bucureşti”, mai arată Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, din această perspectivă, vizita preşedintelui României va avea o puternică dimensiune economică şi de strângere a relaţiilor de investiţii şi a cooperării în materie de inovaţie tehnologică, în plus faţă de dimensiunea politică şi de cea a consolidării schimburilor culturale şi a relaţiilor interumane.

Cu prilejul vizitei va fi semnat, totodată, un Memorandum între Ministerul Finanţelor, Eximbank România şi Banca Japoniei pentru Cooperare (JBIC), precum şi un Memorandum de Înţelegere între ELI-NP Măgurele, compania japoneză Okamoto Optics şi Institutul de Inginerie a Laserelor din cadrul Universităţii Osaka.

”Amplificarea dialogului şi a cooperării dintre România şi Japonia cu precădere pe dimensiunea strategică a securităţii a fost generată şi de invazia Federaţiei Ruse în Ucraina. România este interesată de o implicare activă a Japoniei în vecinătatea sa imediată şi în regiunea euroatlantică, având în vedere postura Japoniei de actor global de prim rang”, a mai precizat Administraţia Prezidenţială.

În ceea ce priveşte vizita de stat a Preşedintelui Klaus Iohannis în Republica Singapore, care va avea loc în perioada 9-10 martie, aceasta va marca intrarea relaţiei bilaterale într-o nouă etapă de dezvoltare, ”având în vedere convergenţa de valori şi principii, fiind prima vizită la nivel de Preşedinte al României în această ţară, în ultimii 20 de ani, respectiv în contextul în care în anul 2022 au fost sărbătoriţi 55 de ani de relaţii bilaterale”.

Preşedintele Klaus Iohannis va avea convorbiri oficiale cu Preşedintele Halimah Yacob şi cu Prim-ministrul Lee Hsien Loong.

”Obiectivul principal al acestei vizite este dinamizarea relaţiilor bilaterale, în acord cu potenţialul acestora, mai ales în plan economic-investiţional. Agenda vizitei de stat în Singapore cuprinde şi intensificarea cooperării în domeniile IT, educaţie, cercetare, securitate alimentară, conectivitate, securitate cibernetică şi înalte tehnologii, combaterea schimbărilor climatice şi tranziţia verde”, arată Administraţia Prezidenţială.

Potrivit acesteia, în materie de cooperare economică şi sectorială între România şi Singapore, pornind de la dinamica pozitivă a schimburilor comerciale în ultimii ani, inclusiv de la faptul că ţara noastră este al treilea mare furnizor din Uniunea Europeană de servicii IT în Singapore, interesul României vizează aprofundarea şi amplificarea acestui palier de colaborare, prin iniţierea de noi proiecte bilaterale.

”De asemenea, cu prilejul vizitei, va fi promovat interesul României pentru atragerea investiţiilor singaporeze, inclusiv în ceea ce priveşte proiectele prioritare de interconectare din cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, în contextul în care Preşedintele Klaus Iohannis găzduieşte la Bucureşti, în acest an, Summitul acestei platforme, alături de Forumul de Afaceri, iar unul dintre obiectivele urmărite este creşterea contribuţiilor la Fondul de Investiţii al Iniţiativei”, a mai precizat instituţia citată.

Totodată, Preşedintele României va sublinia contribuţia ţării noastre la securitatea alimentară globală şi va prezenta potenţialul pe care portul Constanţa şi Dunărea le au pentru conectarea cu Europa Centrală şi nu numai.

Mai multe articole despre:
klaus iohannis