Halucinant. Ce bombă uriaşă ascunde Ordonanţa inofensivă despre Orchestra UE

Ordonanţa privind înfiinţarea Orchestrei UE a fost adoptată în şedinţa de Guvern din 17 ianuarie şi a trecut aproape neobservată.

Documentul a fost iniţiat de Ministerul Culturii (forma iniţială cu doar 4 articole poate fi văzută aici), dar a primit un nume suspect: "Ordonanță privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare".

Sub acest titlu ofertant, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului Viorica Dăncilă a introdus câteva prevederi prin care obligă Consiliul Concurenţei să finalizeze în timp scurt anchetele solicitate de Ministerul de Finanţe.

„Soluţia există şi a fost introdusă în ultima OUG. Le-a scăpat marilor artişti. Există o obligaţie acolo. Faimosul Consiliu al Concurenţei să nu mai tărăgăneze. OUG spune aşa: în trei luni trebuie să dai primele indicii şi în şase rezultatul final. Şi ministrul Finanţelor este pregătit să ceară intervenţia Consiliului Concurenţei, să vedem dacă există vreo înţelegere. Domnul Zamfir a fost aici şi a arătat cum în 2008 au dat-o pe faţă această tendinţă. Acum vor fi obligaţi să prezinte în şase luni raportul final", a spus recent Darius Vâlcov.

Darius Vâlcov a mai spus că imediat cum se publică ordonanța, ministrul Finanţelor este pregătit să ceară pentru Robor şi pentru euro intervenţia Consiliului Concurenţei.

De ce durează mult anchetele Concurenţei

Procedurile pe care trebuie să le urmeze Consiliul Concurenței sunt numeroase și necesită mult timp, pornind de la analiza unei sesizări, până la începerea efectivă a unei investigații, care cuprinde mulți pași, și până la elaborarea unui raport final.

Este un întreg lanț de proceduri, una dintre acestea fiind sesizarea Comisiei Europene și așteptarea unui răspuns din partea acesteia, fapt care necesită iarăși timp, potrivit Hotnews.

De ce Ministerul Justiţiei nu şi-a dat avizul

Legea Concurenței prevede clar că autoritatea de concurență este independentă, ceea ce face ca orice reglemntare de acest tip să fie ilegală şi împotriva practicilor UE.

Fiind o ordonanță care încalcă legislația UE, în condițiile în care activitatea Consiliului Concurenței trebuie să fie total independentă politic, Ministerul Justiției nu a vrut să semneze până acum. Însă, presiunile asupra Ministerului Justiției sunt uriașe, potrivit surselor HotNews.ro.

Consiliul Concurenţei a declanşat o analiză a nivelului ROBOR din ultima perioadă, având în vedere fluctuaţia indicatorului după apariţia, la finele anului trecut, a Ordonanţei de Urgenţă 114/2018, a declarat, luni, pentru Agerpres, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

"Avem o analiză pe zona de ROBOR. Ne uităm la ROBOR, nu şi la curs, pentru că au fost dezbateri în spaţiul public şi suntem foarte interesaţi să vedem efectele Ordonanţei 114 (OUG 114/2018)", a spus Chiriţoiu.

Întrebat dacă urmează să fie declanşată o investigaţie aprofundată pe această temă, el a răspuns: "Ca politică a instituţiei, nu vă spunem niciodată ce urmează să declanşăm".

Şeful Concurenţei: Mă surprinde că se pot lansa atât de uşor acuzaţii fără să faci o minimă verificare

În legătură cu afirmaţiile senatorului ALDE Daniel Zamfir, potrivit căruia Consiliul Concurenţei nu a sancţionat, în 2008, mai multe bănci suspectate că s-ar fi înţeles pentru a manipula nivelul ROBOR, Chiriţoiu a afirmat că investigaţia de la acel moment nu a identificat dovezi în acest sens.

"Recunosc că este o surpriză pentru mine să fac acum, în 2019, o declaraţie despre evenimente din 2008, dar avem de-a face cu o ciocnire între mari actori, între titani, şi atunci mai apar şi ricoşeuri, pagube colaterale, se mai rătăceşte câte un glonţ şi ajungem noi să vorbim de aceste subiecte de acum 11 ani. Procedural, lucrurile au fost în regulă. Investigaţia a fost finalizată, decizia s-a luat conform procedurilor legale, iar ordinul de închidere a investigaţiei există şi se află de ani de zile postat pe site-ul instituţiei. Mă surprinde că se pot lansa atât de uşor acuzaţii fără să faci o minimă verificare, fără să contactezi instituţia sau să verifici site-ul. Ar fi fost foarte simplu ca aceste afirmaţii false să nu fie făcute publice", a susţinut Chiriţoiu.

În plus, potrivit acestuia, la acel moment, Comisia Europeană, care investiga astfel de practici la nivel comunitar, a aplicat amenzi în Marea Britanie şi ar fi făcut acest lucru şi pentru băncile din România, dacă ar fi existat dovezi că acestea au încălcat legea.

"Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în 2008, atunci a fost apogeul crizei, s-a prăbuşit o mare bancă americană, a fost panică în toată lumea şi la noi a crescut foarte mult ROBOR-ul. S-a pus problema de ce. Din cauza acestei crize financiare globale sau din cauza unui comportament de înţelegere între bănci într-un anumit moment, într-o lună? Asta ne-a cerut BNR, se pare, la vremea respectivă să analizăm. Spun 'se pare', pentru că cel care a declanşat investigaţia, predecesorul meu, nu mai este în viaţă. Raportul nostru nu a găsit dovezi că ar fi existat o înţelegere în acel moment", a relatat preşedintele Concurenţei.