CULISELE STATULUI PARALEL. Oamenii statului paralel, paznici la retrocedări

În anul 1999, prin Convenția nr. 2192/17.06.1999, frații Alexandrescu Nicolae și Ivănescu Maria cer revendicarea și, în același timp, pun la vânzare un teren de 12.500 mp în zona de Nord a Bucureștiului. Primul cumpărător nu întârzie să apară. E vorba de omul de afaceri Niculae Haliu. Prețul convenit, 110 mii de dolari.

Moștenitorii și afaceristul bat palma, cumpărătorul făcând plata pentru un bun viitor. Pentru că procesul de retrocedare se mișca greu, vânzătorii i-au cerut afaceristului încă 10.000 de dolari, trei ani mai târziu. Considerau că și-au vândut drepturile asupra terenului prea ieftin. Niculae Haliu plătește.

În 2004, primăria Municipiului București emite dispoziție că terenul a fost retrocedat către frații Alexandrescu și Ivănescu, iar noul proprietar al drepturilor litigioase îi cheamă pe aceștia la notar pentru a pune convenția în aplicare. Dar, surpriză! Terenul a fost, între timp, vândut și altora.

Proprietarii de după Haliu au vândut și ei, la rândul lor, prin promisiune de vânzare-cumpărare, către societatea S.C. De-Silva, deși societatea a primit notificare prin executorul judecătoresc că acel teren este deja vândut. Țeapa se mută în instanță. Speța nu era complicată, ba chiar des întâlnită în afacerile cu retrocedări.

În sala de judecată se constată faptul că registratoarele de la Oficiul de Cadastru nu au consemnat date importante în Cartea Funciară, pentru a lasă drum liber celor de la S.C.De-Silva să cumpere acest teren. De asemenea, afaceristul constată că magistrații forțează potrivirea unor date în contractele încheiate cu societatea De-Silva și decide să se adreseze Curții Europene pentru Drepturile Omului.

„Persoane din jurul meu, care cunoșteau mai bine zona de afaceri imobiliare, mi-au spus că în spatele societății De Silva Intermed SRL se află un grup de persoane bine situate printre care se numără persoane influente, generali SRI. Între anii 2006 – 2008 am făcut plângeri penale pentru înșelăciune. La audieri însă, în loc ca persoanele împotrivă cărora am făcut plângere să fie anchetate, de fapt polițiștii mă anchetau pe mine”, a povestit omul de afaceri Niculae Haliu.

Lucrurile devin foarte interesante din momentul în care se afaceristul și statul român ajung la CEDO, în anul 2009. Statul român, reprezentat de către Ministerul Afacerilor Externe, îi promite afaceristului că vă lua măsuri pentru a i se face dreptate.

„Guvernul României s-a angajat să utilizeze toate mijloacele legale pentru sancționarea tuturor judecătorilor și procurorilor implicați în cauzele penale și civile care au avut că rezultat disimularea escrocheriilor și, de asemenea, exproprierea terenului de 12.500 mp cumpărat în 1999 de către subsemnatul Haliu Niculae. Să redeschidă cauza civilă care a constituit obiectul dosarului la Judecătoria Sector 1.”

Părea că s-a făcut dreptate. Problema terenului era în mâinile subsecretarului Răzvan Horațiu Radu de la Ministerul Afacerilor Externe. Acesta trebuia să trimită acordul stabilit la CEDO între afacerist și statul român către ministerul Justiției, pentru punere în aplicare, susține Haliu.

Ministerul Justiției nu a primit nimic.

Palmarea unei decizii CEDO nu e un fapt minor, ci o dovadă că se încalcă flagrant și continuu drepturile omului, însă procurorul Horațiu Radu, doctor în drept penal, nu s-a temut de consecințe.

Horațiu Radu a fost numit agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în mandatul lui Victor Ponta. În 2018 a fost demis de premierul Viorica Dăncilă, la solicitarea lui Liviu Dragnea care l-a acuzat că folosește structura MAE pentru a bloca acte normative aflate în circuitul guvernamental de avizare. Fostul lider al PSD a sugerat că Radu face parte dintr-o rețea a statului paralel.

În 2020, Parchetul Militar a început o anchetă după ce în presă au apărut imagini cu Horațiu Radu și un alt procuror în timp ce participau la o petrecere într-un restaurant din centrul Capitalei, împreună cu doi jurnaliști, de la TVR și Pro Tv. Dosarul deschis în acea cauză nu a fost încă finalizat. Procurorul Radu este căsătorit cu celebra judecătoare Cristina Rotaru, componentă de bază în celebrul Complet Negru – alături de judecătorii Ionuț Matei și Ioana Bogdan. Astăzi, ea este director al Institutului Național al Magistraturii.

Palmaresul soției lui Radu este impresionant. Cele mai grele dosare au fost judecate de ea. A dat sentința de 7 ani de închisoare fostul ministru al Agriculturii Ioan Avram Mureșan, a dispus pedepsele în dosarul Microsoft și a decis achitarea lui Adrian Năstase în dosarul „Trofeul Calității”. Când a fost repartizată în dosarul lui Victor Ponta, Cristina Rotaru a făcut cerere de abținere, deoarece și numele soțului său se regăsea în anchetă.

Horațiu Radu și-a găsit loc și în actualul Guvern condus de Florin Cîțu.

În luna februarie a acestui an a fost numit secretar general al Ministerului Justiției, pentru o perioadă de șase luni, la propunerea ministrului Stelian Ion.

Despre decizia CEDO în cazul lui Niculae Haliu și aplicarea ei, probabil că Horațiu Radu a și uitat. Ea a ajuns cu o mare întârziere la Ministerul Justiției. Și acolo, a fost aruncată într-un sertar. Afaceristul încă se luptă în instanță pentru a-și recăpăta proprietatea după ce judecătorii au decis, contrar deciziei CEDO, că atât el, cât și ceilalți cumpărători sunt proprietari pe teren. Nerespectarea deciziei Curții de la Strasbourg ar putea duce statul român în punctul de a acorda despăgubiri de peste 6 milioane de euro lui Niculae Haliu.