Ciolacu recunoaște că a văzut controversatele proiecte de legi ale siguranței naționale: "Eu aş vrea să ştiu şi cine le-a dat (în presă)"

"Este posibil să se discute în coaliţie (pachetul legilor siguranţei naţionale - n.r.). Până acum nu a fost prins pe ordinea de zi acest lucru. Am înţeles că unele legi sunt în procedura de avizare, altele nu, au fost retrase. Nu este atributul meu. Am văzut aceste legi şi este normal să fi văzut aceste legi, dar nu am avut o discuţie oficială pe aceste legi în Coaliţie", a afirmat Ciolacu, la Parlament.

El a precizat că aşteaptă ca aceste legi să treacă prin Guvern, subliniind că ulterior ele vor fi discutate și în Comisia parlamentară specială: "După ce vor veni toate legile siguranţei naţionale, noi - PSD, PNL şi întregul Parlament - suntem pregătiţi, prin comisia specială, să le discutăm. (...) Conţinutul este important după ce avem un conţinut clar, oficial. Nu-mi cereţi din poziţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor să comentez ce a ieşit pe surse. În momentul în care am legile oficiale trecute prin Guvern cu toate avizele, vă stau la dispoziţie. Oricum, sunt pregătit cu colegii mei să facem toate tabelele comparative cu drepturile care erau în legile siguranţei naţionale în 1991-1992, în oglindă cum sunt văzute serviciile în toată UE, cum este corect, şi pe urmă vom lua decizia".

Întrebat cum a interpretat declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis potrivit căreia a fost o eroare scurgerea în presă a acestui pachet de legi, Ciolacu a răspus: "Cred că cine (a dat informaţia în presă - n.r.) vrem să aflăm cu toţii. Eu aş vrea să ştiu şi cine le-a dat".

Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, că a fost o eroare majoră faptul că ”cineva, și știm cine” a considerat că e bine să dea ”pe surse” proiectele de legi ale securității naționale. Iohannis a insistat că nu există motive de îngrijorare, pentru că nu-și dorește nimeni o restaurație a vechii Securități sau o restrângere a drepturilor cetățenilor, iar proiectele vor suferi modificări în momentul în care vor intra în dezbatere publică. 

Principalele prevederi ale proiectelor:

Modificările gândite la legile siguranței naționale - prezentate de G4Media și citate de HotNews.ro- oferă puteri sporite serviciilor de informații, creează o superimunitate pentru lucrătorii din domeniu și instituie obligații de colaborare, la cerere, pentru cetățeni și firme.

- Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice au obligaţia să acorde sprijin, la cerere, Serviciului, în îndeplinirea atribuţiilor sale, potrivit legii.
- Personalul SRI ar urma să fie anchetat doar de un număr limitat de procurori, anume desemnați, iar perchezițiile la sediul - SRI ar urma să se facă doar cu acordul șefului statului și cu informarea directorului SRI.
- Președintele ar urma să primească puteri sporite, iar Parlamentul să fie exclus din procedura de demitere a directorului SRI.
- SRI ar urma să devină autoritate națională în domeniul interceptării comunicațiilor, astfel că viitorul Centru Național pentru - Interceptarea Comunicațiilor va funcționa în cadrul SRI. (Curtea Constituțională a declarat în afara Constituției prezența SRI în procedura de urmărire penală, ca autoritate responsabilă cu interceptările- n.r.).
- SRI ar primi dreptul de a-și crea și administra propriile firme și chiar propria societate civilă - „asociaţii cu caracter profesional, social, cultural, sportiv sau recreativ ori umanitar” Lista amenințărilor la adresa securității naționale a fost extinsă semnificativ, ceea ce face posibil ca SRI să poată obține mandate de siguranță națională aproape fără nicio restricție.