Cât te costă să îţi declari falimentul personal
Legea falimentului personal a fost adoptată, însă conţine o serie de neclarităţi şi lacune. Una dintre ele: cine îl plăteşte pe administratorul judiciar?
Cei care nu-și vor mai putea achita datoriile din cauze independente de ei vor putea să apeleze la Legea insolvenței persoanelor fizice, punându-și bunurile la adăpost timp de 5 ani.
Dar ca să te declari falit te costă. Până când legea nu va prevede altceva, datornicul trebuie să plătească un administrator judiciar, care le va aproba cheltuielile.
"Administratorul judiciar ar trebui plătit de la buget, dar cei de la Finanțe nici măcar nu au venit la discuții. Nu există finanțare nici măcar pentru comisiile de insolvență. Administratorii judiciari vor fi plătiți de cei care solicită intrarea în insolvență. Nu știu cât ar putea costa. Depinde de la caz la caz. Pot să vă spun că, prin lege, suntem plătiți pentru dosare mărunte, care ajung la judecătorul delegat, cu 1.000 de lei/dosar", a precizat, pentru România liberă, Arin Stănescu, președintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență.
După falimentul personal, o nouă lege sperie băncile: "ia casa şi salut!"
Un grup de 156 parlamentari au iniţiat un proiect de lege care prevede ca o persoană fizică care nu-şi mai poate achita ratele la credit să aibă posibilitatea de a transfera bunul ipotecat în favoarea băncii.
„Proiectul de lege prevede că atunci când o personaă fizică nu mai poate plăti un credit la bancă, să poată transfera bunul ipotecat în favoarea băncii. Din cauza crizei, valoarea creditului ipotecat nu mai acoperă creditul, iar banca se îndreaptă şi spre alte bunuri ale persoanei respective. Acest proiect introduce principiul echităţii. Cât timp banca şi-a trimis un evaluator agreat să evalueze creditul, banca şi-a acoperit riscul creditării, iar când apare criza contractului, riscul să fie împărţit, nu e normal să suporte doar clientul“, a explicat deputatul Daniel Zamfir.
El a mai spus că şi banca are de câştigat, în urma aplicării acestui proiect, deoarece se introduce rapid în circuitul civil imobilul ipotecat şi există posibilitatea rapidă ca banca să-şi recupereze banii.
„Când o persoană fizică nu-şi mai poate plăti un credit pentru care şi-a ipotecat imobilul, anunţă banca şi apelează la un notar sau un executor judecătoresc să transfere proprietatea în favoarea băncii, iar persoana este eliberată de orice credit“, a mai spus Zamfir, explicând prevederile proiectului.
La începutul anului, într-o scrisoare adresată Parlamentului României, FMI se arăta profund îngrijorat cu privire la adoptarea unei astfel de legi fără un studiu de impact şi fără un suport logistic adecvat. În lipsa acestor lucruri, susţine Fondul, o astfel de lege ar avea un impact negativ.
Insolvența persoanelor fizice, adoptată sub nasul FMI. Cum scapi de datorii și de executori
Legea insolvenței persoanelor fizice a fost adoptată miercuri de deputati, cu 309 voturi pentru, niciunul împotrivă și trei abtineri.
Noua lege îi va proteja de bănci și executori pe românii în impas, ajunși în situația de a nu-și mai putea plăti datoriile.
Deputatul social-democrat Ana Birchall a declarat miercuri că legea insolvenței persoanelor fizice protejează românii de bună credință, sufocați de datorii.
"Proiectul de lege oferă un ajutor real românilor de bună credință, sufocați de datorii. Eu mi-aș fi dorit ca întreaga procedură să fie sub controlul instanței, dar, având în vedere comentariile CSM care au spus că este posibilă o îngreunare a instanțelor și în consecință termene foarte lungi, am decis ca în fața dumneavoastră astăzi să vin cu această propunere legislativă, care cuprinde două tipuri de proceduri: una administrativă în fața unei comisii de insolvență prin care se dă o reeșalonare a datoriilor în baza unui plan de rambursare pe un termen de 5 ani și numai procedura de lichidare se află în fața instanțelor de judecată", a spus Birchall, la dezbaterea proiectului în plenul Camerei Deputaților.
Falimentul personal, ziua Z. Care sunt "bunurile neurmăribile": nicio bancă NU ți le poate lua
Ana Birchall a precizat că printre principalele avantaje ale acestui proiect se află următoarele:
- faptul că în momentul deschiderii procedurii de insolvență se suspendă orice procedură de executare silită și nicio altă procedură de executare silită nu mai poate fi începută,
- se acordă preferință planului de rambursare și nu lichidării bunurilor,
- se suspendă de drept acumularea dobânzilor, penalităților și majorărilor de întârziere după momentul inițierii procedurii de insolvență,
- debitorul poate propune un plan de rambursare a datoriilor care se întinde pe 5 ani cu posibilitatea prelungirii cu încă un an.
"Practic, prin această lege sunt protejați românii de bună credință, sufocați de datorii, care să nu mai stea cu frica în sân că vor fi executați silit sau că vor rămâne pe drumuri pierzându-și bunurile. Acest proiect de lege este unul modern, echilibrat, care nu favorizează nici debitorul, nici creditorul, ci principiul de drept al egalității de instrumente juridice și permite debitorului de bună credință să poată să-și reeșaloneze datoriile și să nu fie executat silit. Ca să citez o colegă de la Ministerul Justiției, este un proiect cinstit", a menționat Ana Birchall.
După ce a primit un vot pozitiv în Senat în decembrie 2014, procedura insolventei persoanelor fizice a asimilat câteva amendamente la Camera Deputaților, printre care și cele referitoare la bunurile neurmăribile.
Bunurile neurmăribile sunt bunurile din averea debitorului care nu pot fi supuse valorificării în procedurile prevăzute de prezenta lege, întrucât sunt necesare asigurării unui nivel de trai rezonabil.
Sunt incluse în categoria bunurilor neurmăribile:
a) bunurile de uz personal sau casnic, inclusiv mobilierul, necesare debitorului şi familiei sale pentru un trai rezonabil, dar fără ca valoarea fiecăruia sa depăşească 5.000 lei;
b) obiectele de cult, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel, dar fără ca valoarea fiecăruia sa depăşească 2.000 lei;
c) un vehicul, daca acesta este în mod indispensabil necesar debitorului si familiei sale inclusiv pentru deplasarea de la/către
locul de muncă şi care valorează cel mult 5.000 euro, iar costul dobândirii sale nu face obiectul unei creanţe împotriva averii
debitorului;
d) obiectele necesare, în mod rezonabil, debitorului ce suferă de un handicap sau persoanelor din întreţinerea sa aflate în această situaţie şi obiectele destinate îngrijirii bolnavilor;
e) alimentele necesare debitorului şi persoanelor aflate în întreţinerea sa pe durata desfăşurării procedurii;
f) bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei sau profesiei debitorului, în condiţiile art. 728 alin. (1) din Codul de procedură civilă;
g) inventarul agricol;
h) scrisorile, fotografiile şi tablourile personale sau de familie şi altele asemenea;
De ce sunt speriați bancherii de legea falimentului personal
Bancherii se tem că existența unei legi a falimentului personal i-ar face chiar și pe bunii platnici să o lase mai moale cu plata ratelor la bancă.
Asociația Română a Băncilor a estimat la sfârşitul lunii martie că impactul aplicării Legii insolvenței persoanelor fizice în România se ridică la circa 3,5 miliarde de lei, luând în calcul faptul că o parte dintre clienții buni platnici ar putea decide să nu mai plătească, așteptând "beneficiile" insolvenței, dar și costurile de logistică ale băncilor cu implementarea unei astfel de legi.
"Pe o abordare europeană, pe calculul pe care l-am făcut asupra insolvențelor persoanelor fizice la nivel european, a reieșit o sumă de aproximativ 3,5 miliarde de lei. Europenii au în această legislație și filtre prin care limitează eventualele excese în folosirea acestei legi. Pun și responsabilități pentru cei care beneficiază de actul de insolvență, ai obligații, dar și limitări în viitor. În unele țări 5 ani, în altele 10, nu mai poți să iei un credit dacă ai trecut printr-un proces de insolvență. Legislația europeană îi are în vedere numai pe cei de bună credință, care au ajuns în situația nefericită a insolvenței", a declarat la momentul respectiv Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației.
Oficialul ARB a atras atenția asupra faptului că "mirajul" acestei legi ar putea determina anumiți clienți, care până acum au fost buni platnici, să nu mai plătească, în așteptarea unei reduceri a sarcinii fiscale.