Potrivit ministrului Agriculturii, "anul trecut, în lipsa cofinanțării, s-a renunțat la proiecte în valoare de 800 de milioane de euro".
"Anul trecut am dezangajat un miliard de euro pe dezvoltare rurală (n.r - nu am știut să îl accesăm), la care se adaugă aproape 700 de milioane, penalizări pe hârtie, reținute deja circa 237 de milioane și care sunt definitive 438 de milioane de euro și urmează să fie recuperate de la noi (...) Realitatea e că nici măcar salariaților Agenției de Plăți nu le vine să creadă că s-a dezangajat o astfel de sumă. Nu e vina neapărat a cuiva. Anul trecut, în lipsa cofinanțării, s-a renunțat la proiecte în valoare de 800 de milioane de euro. Beneficiarii noștri nu au avut acces la credite și atunci au preferat să renunțe la acești bani", a declarat Irimescu.
În acest context, ministrul Agriculturii a punctat că "rămâne, în continuare, o greutate la bănci în a accesa creditele pentru că au proceduri complexe".
"Din păcate, sistemul bancar nu s-a îndreptat către agricultură, decât în ultima perioadă când a văzut că agricultura este unul dintre principalii finanțatori. Orice credit acordat fermierilor, care urmează să primească subvenții, practic este fără risc. Având în vedere că noi reușim să plătim agriculturii peste trei miliarde anual, sigur, agricultura reprezintă o sursă de finanțare foarte importantă și prezintă interes pentru bănci. Rămâne, în continuare, din păcate, o greutate la bănci în a accesa creditele pentru că au proceduri complexe, se plâng fermierii în continuare", a mai spus ministrul Agriculturii.
Întrebat din ce cauze agricultura românească se află în această situație, ministrul Agriculturii a explicat:
"Sunt câteva explicații foarte simple. În primul rând, în ceea ce privește administrația, care, din păcate, la noi e insuficient de eficientă, e multă birocrație din păcate (...) Accesul la credite pe care l-am menționat (...) Se cere o garanție de până la 300%. Am avut (n.r - o discuție cu sistemul bancar) și una dintre bănci este CEC-ul are o reprezentare bună la scară națională, deși la nivel de conducere, la București ne-am înțeles foarte bine, din păcate fermierii noștri spun că în teritoriu nu la fel de bine se lucrează cu filiale ale CEC-ului. Cer încă prea multe hârtii. Este surprinzător pentru că banca e privată, ar trebui să își simplifice lucrurile".
Pe de altă parte, Irimescu a subliniat faptul că "fermierul, de obicei, face când e forțat să facă ceva".
"Cel mai ușor e atunci când îl încurajezi prin subvenție și atunci, în acest sens, am stabilit cu premierul și cu ministrul Finanțelor, Anca Paliu Dragu, și venim cu o propunere foarte bună: pentru cei care se asociază să se evite dubla impozitare. Mai am o lege, eu România, în Parlament cu facilități fiscale pentru cooperație și al treilea element tot pentru asociații, o propunere a ministrului Finanțelor în care propune ca din buget să acordăm cu 50% gratuit posibilitatea de achiziție a utilajelor mari, scumpe, dar numai către asociații", a completat ministrul Agriculturii.
"În minister am cerut ca, în acest an, să avem un fond de creditare a ministerului pe bani europeni. Este posibil să îl fac anul acesta. Ministerul are viteză ralanti, din păcate", a mai punctat Achim Irimescu.
Referindu-se și la irigații, ministrul Agriculturii a declarat că acestea trebuie văzute într-un context mult mai larg.
"Să nu ne imaginăm că acel miliard va face minuni, vizează, practic, partea de irigații în sudul țării (...) Am discutat cu ministrul Mediului și cu ministrul Energiei, au în proprietate lacuri care pot fi folosite în acest scop și mă voi întâlni pentru a vedea care dintre ele se pretează pentru irigații. În continuare, putem construi baraje (...) perdele de protecție forestieră. Știți că la noi, la câmpie, mergi kilometri întregi și nu găsești un copac să te ascunzi de soare. Nu este întâmplător că, în 2014, am avut 70.000 de șoricei/ha în România. Dacă ar fi perdele acolo, avem păsări răpitoare, animele de pradă care ar aduna din acești șoricei. Ultima componentă pe irigație este dezvoltarea unor soiuri rezistente la deficientul de apă. Sunt deja soiuri. De exemplu, sorgul și năutul, dar trebuie explicat și producătorilor noștri și trebuie venit cu noi soiuri. Schimbările climatice sunt prezente", a detaliat ministrul Agriculturii.
