Dereglarea imunitară provocată de boala COVID-19 se prelungeşte mult timp după infectarea iniţială şi după recuperare, potrivit unor studii efectuate de oamenii de știință de la Centrul Medical Cedars-Sinai din Statele Unite.
Când oamenii sunt infectaţi cu un virus sau alt agent patogen, corpurile lor eliberează proteine numite anticorpi care detectează substanţele străine şi le împiedică să invadeze celulele. În unele cazuri, însă, oamenii produc autoanticorpi, ce pot ataca în timp propriile organe şi ţesuturi, scrie Agerpres.
Cercetătorii de la Cedars-Sinai au descoperit că persoanele care au fost anterior infectate cu SARS-CoV-2 prezintă o mare varietate de autoanticorpi până la şase luni după ce s-au recuperat complet.
Până în prezent se știa că pacienții care au suferit forme grave de COVID-19 au dezvoltat autoanticorpi după trecerea prin boală, ce le-a dat peste cap sistemul imunitar.
Studiul americanilor este mult mai important în afară de faptul că este confirmat pericolul trecerii prin boală, chiar și la formele ușoare sau asimptomatice, nu numai la cele severe, și anume: dereglarea imunității prin formarea de autoanticorpi care atacă țesuturile și organele.
Este primul studiu despre COVID-19 ce arată că prezența într-un număr mare a autoanticorpilor dezvoltați de trecerea prin boală rămâne mult timp și după recuperarea după COVID-19.
Studiul a mai scos la iveală și că unii dintre autoanticorpi au fost identificaţi și la persoanele cu boli autoimune, în cazul cărora sistemul imunitar îşi atacă propriile celule sănătoase, cum ar fi lupusul şi artrita reumatoidă.
Unii dintre autoanticorpi au fost asociaţi cu boli autoimune care afectează de obicei mai des femeile decât bărbaţii. În acest studiu, însă, bărbaţii au prezentat un număr mai mare de autoanticorpi comparativ cu femeile.
Cercetătorii au anunțat că încă nu se știe dacă autoanticorpii sunt generați similar și la cei care s-au infectat după vaccinare, dar vor studia și aceste situații. Studiul a fost făcut pe persoane infectate înainte de apariția vaccinurilor anti-COVID-19.
„Aceste descoperiri ajută la explicarea caracterului deosebit de unic al bolii COVID-19. (...) Aceste tipare de dereglare imunitară ar putea sta la baza diferitelor tipuri de simptome persistente pe care le vedem la persoanele care dezvoltă afecţiunea numită acum COVID-19 de lungă durată”, a declarat Justyna Fert-Bober, cercetătoare în cadrul Cedars-Sinai Smidt Heart Institute şi coautoare a studiului.
La studiu au participat 177 de persoane confirmați cu infecţii anterioare cu SARS-CoV-2. Specialiştii au comparat probe de sânge de la aceştia cu mostre prelevate de la oameni sănătoşi înainte de pandemie. Toate persoanele cu infecţie confirmată cu SARS-CoV-2 au prezentat niveluri crescute de autoanticorpi.
