România are un risc mare pentru sănătatea publică din cauza concentraţiei mari de radon - gaz radioactiv aflat în sol, provenit din uraniul aflat în roci. Avertismentul este lansat de specialiştii de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Radonul pătrunde în construcţii prin crăpăturile din fundaţie şi din ziduri sau prin reţeaua de apă şi canalizare. Este principala cauză în apariţia cancerului pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a doua cauză în apariţia cancerului pulmonar la fumători. Iar în Codul European de luptă împotriva cancerului se regăseşte şi recomandarea privind reducerea nivelului ridicat de radon din locuinţe sau din instituţii.
UE a adoptat, în 2013, Directiva 59 Euratom, conform căreia ţările membre trebuie să ia măsuri în ceea ce priveşte expunerea la radon a populaţiei. România a adoptat în 2018 actele normative care transpun directiva europeană în legislaţia naţională. Prin aceasta, s-a instituit obligativitatea de a măsura şi de a remedia, dacă este cazul, situaţiile în care radonul este un pericol pentru sănătatea populaţiei în clădirile cu acces public: şcoli, grădiniţe, sedii de instituţii publice, teatre, cinematografe etc.
Dar sunt puţine iniţiative de a remedia problema radonului. Nu există încă o hartă a radonului în România, dar specialiştii UBB au făcut măsurători parţiale în Transilvania, scrie adevarul.ro. În Cluj-Napoca, cercetătorii împreună cu Primăria au verificat concentraţia de radon la şcolile şi grădiniţele din oraş. Concluzia: în una din cinci clădiri concentraţia de radon a depăşit valoarea legală.
Nivelul de referinţă maxim admis pentru concentraţia de radon este 300 Bq/m3. „O astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an sau echivalentul a 16 ţigări pe zi“, arată Alexandra Cucoş-Dinu, cercetător ştiinţific gradul I şi Coordonator al Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma“ (LiRaCC), Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul UBB.
Copiii sunt mai predispuşi decât adulţii la efectele adverse ale expunerii la concentraţii ridicate de radon din cauza sistemului lor imunitar imatur, precum şi a ratei mai mari de ventilaţie pe minut. Prin urmare, monitorizarea şi aplicarea tehnicilor de reducere a expunerii la radon în şcoli şi grădiniţe, unde elevii petrec până la 40% din timp, ar trebui să reprezinte o preocupare publică importantă, având în vedere consecinţele pe termen lung asupra aspectelor legate de sănătate, confort, productivitate şi performanţă. Studiul desfăşurat în zona Băiţa-Ştei, în parteneriat cu Laboratorul de Radiobiologie şi Biologie Tumorală, din cadrul Institutului Oncologic “prof. dr. Ion Chiricuţă”, confirmă impactul asupra materialului genetic asociat expunerii cronice la concentraţii ridicate de radon.
