Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii acuză Direcția Națională transmise marţi în legătură cu desfiinţarea Secţiei speciale, prin care se atribuie magistraţilor din cadrul instanţelor şi parchetelor, precum şi avocaţilor din cadrul barourilor calitatea de potenţiali subiecţi de anchetă, "denotă o mentalitate retrogradă faţă de rolul şi atribuţiile participanţilor la actul de justiţie".
Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea şi dezacordul profund faţă de poziţia publică exprimată de Direcţia Naţională Anticorupţie prin comunicatul din data de 15 februarie 2022, anunță Consiliul Superior al Magistraturii.
Precizările CSM vin după ce DNA a transmis că în perioada în care a funcționat SIIJ, din 2018, niciun dosar de corupție în sistemul judiciar nu a mai fost trimis în judecată. Desființarea Secției Speciale a devenit oficială după decizia Guvernului Ciucă de luni. În cei 16 ani de funcționare, DNA a trimis deja în judecată 161 de magistrați, dintre care 85 de judecători, din care au fost condamnați 117 de magistrați: 56 de procurori, 60 de judecători și 1 magistrat asistent.
Legea privind desființarea SIIJ adoptată de Guvern poate fi accesată AICI
„Afirmaţiile de o gravitate deosebită din acest comunicat, prin care se atribuie magistraţilor din cadrul instanţelor şi parchetelor, precum şi avocaţilor din cadrul barourilor calitatea de potenţiali subiecţi de anchetă, denotă o mentalitate retrogradă faţă de rolul şi atribuţiile participanţilor la actul de justiţie.
Secţia pentru judecători dezaprobă agresivitatea limbajului folosit, din care transpare lipsa oricărui respect faţă de puterea judecătorească şi consideră total de neînţeles încrâncenarea cu care Direcţia Naţională Anticorupţie acţionează, prin suprapunere cu discursul politic total necaracteristic sistemului judiciar, în sensul dobândirii cu orice preţ a competenţei de a urmări penal magistraţii.
Poziţia structurii de parchet menţionate confirmă lipsa de încredere care a caracterizat activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie în această materie, precum şi modul incalificabil în care aceasta se raportează la ceilalţi participanţi la procedurile judiciare.
Abordarea este cu atât mai nejustificată, cu cât, potrivit proiectului de lege avizat favorabil de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii care vor efectua urmărirea penală în cauzele cu magistraţi vor fi selectaţi printr-o procedură care asigură cele mai înalte standarde de independenţă.
Tendenţioasă poate fi considerată şi maniera în care comunicatul din data de 15 februarie 2022 face abstracţie de împrejurarea că, în procedura de selecţie a judecătorilor de la cel mai înalt nivel al sistemului judiciar, respectiv de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, verificarea integrităţii candidaţilor se realizează, potrivit reglementării actuale, printr-o procedură care implică inclusiv solicitarea de relaţii de la parchet sau baroul de avocaţi.
De altfel, implicarea avocaţilor în proceduri de acest tip nu poate fi considerată decât salutară, în spiritul asigurării transparenţei şi a deschiderii sistemului judiciar.
Prin comparaţie, selecţia procurorilor în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie este considerată „concurs riguros”, în condiţiile în care competitivitatea procedurii nu este dincolo de orice rezervă.
În acest context, Secţia pentru judecători susţine în mod ferm necesitatea ca toate instituţiile judiciare să-şi îndeplinească atribuţiile cu bună credinţă, cu respectarea tuturor principiilor care dau conţinut independenţei justiţiei.
Secţia pentru judecători nu va abdica de la susţinerea necondiţionată a acestei valori, sens în care analizează în continuare demersurile care se impun faţă de această poziţie inacceptabilă şi solicită tuturor decidenţilor să ia măsurile necesare pentru a readuce instituţiile din sistemul judiciar în limitele stabilite de Constituţie”, a transmis CSM.
