La 1 ianuarie 2021, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani care aveau domiciliul în România a fost de 3.895.000, în scădere cu 37.900 comparativ cu perioada similară din anul anterior. Ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2021, de 17,6%, în scădere faţă de anii anteriori”, arată datele INS.
Ponderea băieţilor în segmentul de populaţie mai mică de 18 ani a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă; raportul de masculinitate a fost de 1.057 de băieţi la 1.000 de fete.
Numărul născuţilor-vii înregistraţi în 2020 la oficiile de stare civilă din România a fost de 178.600 copii, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent.
În anul 2020, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori, ajungând la 34 născuţi-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani).
Cele mai ridicate rate ale natalităţii, înregistrate în anul 2020, au fost în regiunile Bucureşti-Ilfov (9,1 născuţi-vii la 1.000 locuitori), Nord-Vest (8,8‰) şi Centru (8,7‰), iar cele mai scăzute rate de natalitate s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (7,2 născuţi-vii la 1.000 locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (7,0 ‰).
La începutul anului şcolar 2020/2021, în septembrie anul trecut, populaţia şcolară era de 3,494 milioane, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 6.970 unităţi şi 235.600 cadre didactice.
Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 522.600, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale a fost de 1,589 milioane, iar al celor din învăţământul liceal era de 620.600.
Pentru aceeaşi perioadă de referinţă, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 71,9%8.
Din numărul total de elevi înscrişi, 2.215.800 erau înscrişi la forma de învăţământ cu frecvenţă.
