Concluziile CJUE au fost prezentate după ce a primit mai multe sesizări din partea unor entităţi implicate în sistemul juridic din România, printre care Înalta Curte sau asociații ale magistraților. Este vorba și de întrebările adresate instanței europene în legătură cu situaţia completurilor specializate de la nivelul ÎCCJ, ale căror condamnări au fost anulate în urma unei decizii a CCR.
CJUE a răspuns întrebărilor magistraților români și a decis: Curtea Constituțională nu are dreptul de a fi mai presus de legea europeană, în condițiile în care MCV este obligatoriu.
Europarlamentarul Ramona Strugariu apreciază că decizia CJUE este una istorică pentru justiția din România.
Decizia este fără echivoc, observă europarlamentarul: 1. dreptul european primează inclusiv când este vorba despre decizii ale Curților Constituționale din diverse state membre. Contextul acestui răspuns este mai larg, în aceeaşi situație aflându-se state membre precum Polonia, Ungaria, România sau chiar Germania, în care Curțile Constituționale au formulat hotărâri prin care instituie supremația dreptului național şi a propriilor decizii, în raport cu deciziile CJUE și cu legislația europeană. 2. MCV are caracter obligatoriu pentru România”, într-un mesaj pe Facebook.
Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene - AICI
„Înalta Curte a decis să întrebe CJUE dacă poate lăsa neaplicate deciziile CCR în condițiile în care interesele financiare ale Uniunii Europene nu sunt protejate ca urmare a aplicării deciziilor CCR, pentru că în cauză se află un dosar de fraudă cu fonduri europene.
Şi asociația Forumul Judecătorilor din România a adresat o întrebare preliminară CJUE referitoare la obligativitatea recomandărilor MCV, potrivit cărora România trebuie să combată înalta corupție și criminalitatea. Forumul Judecătorilor a explicat că, prin aplicarea retroactivă a deciziilor CCR care exclud probele obținute de DNA cu SRI, rămân nesancționate cazuri de corupție şi pot fi afectate interesele financiare ale Uniunii.(...)
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat astăzi o decizie istorică pentru România. (...) CCR nu are dreptul ca prin deciziile sale să împiedice aplicarea şi funcționarea unor sancțiuni efective și disuasive contra fraudei (care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii) și corupției.
MCV este obligatoriu în toate elementele sale pentru România.
CCR nu are dreptul să determine sancționarea instanțelor naționale care aplică dreptul Uniunii, care nu aplică deciziile CCR contrare dreptului Uniunii sau care cer clarificări privind interpretarea normelor dreptului Uniunii. (...)
CCR nu are dreptul de a fi mai presus de legea europeană. CCR a stabilit că orice magistrat care refuză să îi respecte deciziile, inclusiv cele care ar afecta lupta anticorupție, să poată fi sancționat. CJUE a stabilit că independența instanțelor este primordială. În acest sens, judecătorii trebuie să fie protejati de intervenții sau de presiuni exterioare care le pot pune în pericol independența, iar angajarea răspunderii disciplinare a unui judecător pentru o hotărâre judecătorească trebuie să fie limitată la cazuri cu totul excepționale și încadrată de garanții care urmăresc evitarea oricărui risc de presiuni externe asupra conținutului hotărârilor judecătorești”, a mai precizat europarlamentarul.
Aceasta amintește că „CCR a creat un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă sau de corupție. CCR a anulat hotărări în materie de fraudă și corupție, iar prin rejudecare se poate ajunge la prescrierea infracțiunilor. Astfel, există pericolul ca sancțiunile penale să nu poată fi aplicate în cazul persoanelor care ocupă cele mai importante poziții în statul român, condamnate pentru săvârșirea unor fapte de fraudă gravă și/sau de corupție gravă, în exercitarea funcției. Riscul de impunitate ar deveni sistemic pentru această categorie de persoane și ar repune în discuție obiectivul combaterii corupției la nivel înalt”, mai scrie Strugariu.
„Reglementarea CCR prin care orice nerespectare a deciziilor Curții Constituționale de către judecători este de natură să angajeze răspunderea lor disciplinară nu respectă valorile statului de drept. (...)
CCR a dat decizii care au modificat norme aplicabile în materie de fraudă și de corupție. Aceste decizii au fost în folosul mai multor persoane (inclusiv foști parlamentari și miniștri) condamnate pentru infracțiuni de evaziune fiscală privind TVA-ul, corupție și trafic de influență, în special în legătură cu gestionarea unor fonduri europene. Printre spețele de notorietate vizate sunt Gala Bute (Udrea) sau dosarul Vâlcov. CCR a declarat neconstituțională implicarea SRI în colectarea de probe în materie penală, determinând excluderea retroactivă a probelor în astfel de dosare de fraudă și corupție”, a mai explicat aceasta.
Hotărârea Curții de Justiție a UE
