Procurorii susţin că, timp de şapte ani, Florin Secureanu a sustras aproape zilnic sume de bani din casieria spitalului.
Motivarea deciziei de arestare a lui Secureanu: Prezintă un pericol real pentru ordinea publică
Tribunalul Bucureşti a motivat decizia de arestare preventivă în cazul medicului Adrian Florin Secureanu prin faptul că doctorul a refuzat să dea declaraţii în faţa instanţei, că este posibil să se sustragă judecăţii şi că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol real pentru ordinea publică având în vedere funcţia şi comportamentul agresiv faţă de subordonaţi săi în mediul în care şi - a desfăşurat activitatea profesională.
Judecătorul Mihai Andi Manaliu de la Tribunalul Bucureşti şi-a bazat decizia pe “ansamblul materialului probator administrat şi menţionat în referatul parchetului, declaraţiile de martori, declaraţiile de inculpate, procese – verbale, declaraţii fiscale”, se arată în motivarea instanţei.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi mai apreciază că “lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere circumstanţele reale în care faptele au fost săvârşite (calitatea inculpatului, complexitatea activităţii infracţionale, perioada infracţională ) şi circumstanţele sale personale (uşurinţa şi perseverenţa cu care a săvârşit faptele pentru care s-a formulat propunerea de arestare preventivă de către un funcţionar public aflat într - o poziţie respectabilă.... numit fiind de o autoritate publică a statului român … şi deci necunoscut cu antecedente penale)”, se mai rată în motivarea instanţei.
De asemenea, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că inculpatul lăsat în libertate prezintă un pericol concret şi real pentru ordinea publică, având în vedere reacţia publică la comiterea unor astfel de fapte penale, “coroborate cu circumstanţele personale ale inculpatului rezultate din comportamentul agresiv al acestuia faţă de subordonaţii săi în mediul în care şi – a desfăşurat activitatea profesională”, se mai arată în document.
Judecătorul face o analiză a contextului în care Secureanu a comis faptele şi explică de ce doctorul trebuie arestat. “Pe fondul crizei economice din ultimii ani, veniturile membrilor societăţii au scăzut concomitent cu o recrudescenţa a fenomenului infracţional în special a fenomenului corupţiei, ceea ce impune intervenţia fermă a autorităţiilor statului pentru a împiedică şi alte persoane aflate mai ales în poziţii publice de conducere să apeleze la o astfel de modalitate facilă de a - şi asigura venituri suplimentare necesare atât traiului zilnic cât şi unor cheltuieli de lux pentru ei sau apropiaţii acestora”, se mai arată în motivare.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi mai apreciază că, “datorită riscului neaplicării măsurii arestului preventiv cea mai drastică dintre cele prevăzute de legea română este posibil ca, aflat în stare de libertate, inculpatul să se sustragă de la urmărirea penală şi, ulterior de la judecată, împiedicând astfel nu numai aflarea adevărului, dar şi buna desfăşurare a procesului penal”, se mai arată în documentul instanţei.
Fostul manager al Spitalului Malaxa s-a folosit de două firme-fantomă, care figurau fictiv drept furnizori de consumabile IT, respectiv prestatori de servicii de reparaţii şi mentenanţă calculatoare, pentru a delapida bani din unitatea sanitară, se arată în referatul de arestare.
"Directorul spitalului s-a folosit de două societăţi comerciale cu comportament fiscal neadecvat, respectiv SC(....) SRL şi SC (....) SRL, care figurau fictiv ca furnizori ai spitalului de consumabile IT şi prestatori de servicii de reparaţii şi mentenanţă calculatoare.În acest scop, directorul spitalului s-a folosit de două societăţi comerciale, respectiv SC (....) SRL şi SC (....) SRL, care figurau în mod fictiv ca furnizori ai spitalului de consumabile IT şi prestatori de servicii de reparaţii şi mentenanţă calculatoare. Analizand modul în care societăţile în cauză şi-au îndeplinit obligaţiile legale
privind declararea operaţiunilor comerciale derulate, a veniturilor realizate din aceste operaţiuni şi a rezultatelor financiare obţinute, precum şi legalitatea întocmirii documentelor de funcţionare, se constată ca acestea au un comportament fiscal inadecvat, putand fi clasificate ca societăţi de tip ”fantomă”, acestea nefuncţionand la sediile sociale declarate, care conform datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului sunt expirate (pentru S.C. (....) S.R.L. contractul de comodat din data de 429.07.2008, aferent stabilirii sediului social a expirat la data de 29.07.2013; pentru S.C. (....) S.R.L. dovada sediului social a expirat la data de 31.03.2013),nedepunand declaraţiile fiscale lunare, trimestriale şi anuale, în perioada în care sunt facturate serviciile si bunurile către Spitalul clinic Nicolae Malaxa", se arată în referatul de arestare.
Procurorii spun că, în realitate, aceste două societăţi nu au avut niciodată contracte cu Spitalul Nicolae Malaxa, nu au prestat niciun serviciu şi nu au livrat niciun fel bunuri instituţiei publice.
Primul pas în concretizarea activităţilor ilicite consta, spun anchetatorii, în însuşirea banilor din patrimoniul spitalului de către manager, care s-a folosit de personalul financiar -administrativ din subordine. Ulterior însă, pentru a lăsa impresia că banii au fost încasaţi de reprezentanţii celor două societăţi şi că sumele de bani ar fi ieşit din casieria spitalului ca urmare a prestării unor servicii/livrării unor produse , erau întocmite în fals înscrisuri care să justifice ieşirea sumelor de bani delapidate.
"Astfel, după ce sumele de bani ajungeau la directorul spitalului, serviciul financiar contabil al instituţiei întocmea dispoziţii de plată pentru acestea, ce erau comunicate către casierie, care, în baza acestora, se descărca de numerar. În baza unui listing al dispoziţiilor de plată astfel emise, întocmit de angajaţii serviciului financiar-contabil, (....) proceda la falsificarea facturilor ce apar ca fiind emise de SC (....) şi SC (....) , precum şi a chitanţelor aferente. Conţinutul acestora este fals în întregime, în sensul că atestau că societăţile în cauză ar fi facturat sumele de bani însuşite de manager pe nedrept pentru prestarea unor servicii şi livrarea unor consumabile către spitale, precum şi că sumele reprezentând contravaloarea acestor servicii s-ar fi încasat de reprezentanţii societăţilor comerciale. În declaraţiile de martor, (....) a arătat că toate facturile şi chitanţele ce apar ca fiind emise de cele două societăţi către Spitalul Malaxa sunt falsificate personal de către el, la solicitarea managerului spitalului, în scopul menţionat mai sus, respectiv al justificării în documentele financiar contabile a sumelor delapidate de inculpat. Mai mult, martorul a pus la dispoziţia procurorului un set de facturi şi chitanţe dintre cele întocmite în fals, descărcate personal de pe unul dintre calculatoarele acestuia (nesemnate şi neştampilate), constatându-se că acestea sunt printre cele înregistrate în contabilitatea spitalului", se mai arată în referat.
Procurorii spun că, tot în baza facturilor emise în fals de (.....), funcţionarii din cadrul serviciului administrativ întocmeau, tot în fals, referatele de necesitate şi notele de fundamentare din care să reiasă aparenţa necesităţii achiziţionării serviciilor şi produselor pretins a fi emise de cele două societăţi, după care serviciul de achiziţii întocmea angajamentul bugetar.
Fostul manager al Spitalului Malaxa, Florin Secureanu, a fost arestat preventiv, acesta fiind acuzat că în perioada 2009-2016 "a pus în aplicare o schemă prin care sustrăgea repetat (aproape zilnic) sume de bani din casieria spitalului", prejudiciul fiind de aproape două milioane lei.
Totodată, în perioada 20 mai 2011 – noiembrie 2016, Florin Secureanu ar fi cerut în mod repetat unei firme care avea atribuite contracte de achiziţie directă cu spitalul să îi plătească o serie de deplasări pe care el şi apropiaţi ai săi le făceau în străinătate şi în ţară, societatea plătind 470 de deplasări ale acestuia şi ale apropiaţilor săi, în valoare de 801.138 lei.
"Serviciile turistice de care a beneficiat managerul spitalului şi apropiaţii săi, plătite de societatea care avea contracte cu spitalul, au constat în achiziţionarea de bilete avion, cazare, închirieri auto, mic dejun, etc. Destinaţiile au fost variate, atât în Europa, America, Asia, cât şi în România", precizează procurorii.
Florin Secureanu a deţinut funcţia de manager al spitalului clinic Nicolae Malaxa din Bucureşti în perioada 2007- noiembrie 2016, fiind numit în funcţie de către Primăria Municipiului Bucureşti, autoritate publică în subordinea căreia se află spitalul.
