Reuniunea va avea loc vineri, la orele 15.00 (19.00 GMT), înaintea unei alte discuţii programate privind scurgerile descoperite la gazoductele Nord Stream din Marea Baltică, a precizat preşedinţia franceză a Consiliului.
Proiectul de text, consultat de AFP "condamnă organizarea de către Federaţia Rusă a aşa-ziselor referendumuri ilegale" în regiunile Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie şi consideră că acestea nu pot avea "nicio valabilitate" şi nici "servi ca bază pentru orice modificare a statutului acestor regiuni", "inclusiv orice pretinsă anexare" de către Rusia.
Proiectul de rezoluţie elaborat de Statele Unite şi Albania lansează un apel tuturor statelor şi altor organizaţii "să nu recunoască o presupusă anexare" a celor patru regiuni de către Rusia.
De asemenea, cere Moscovei "să înceteze imediat" invazia Ucrainei şi "să-şi retragă imediat, complet şi necondiţionat toate forţele militare" din ţară.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a denunţat fără echivoc joi iminenţa anexărilor ruse, spunând că acestea "nu îşi au locul în lumea modernă".
Dacă veto-ul rus nu este pus la îndoială, va fi examinată cu atenţie mai ales poziţia Chinei, acuzată uneori de occidentali de a fi prea conciliantă cu Rusia. Beijingul, oficial neutru, a repetat săptămâna aceasta apelul său pentru respectarea integrităţii teritoriale a "tuturor ţărilor".
Poziţia Indiei va fi, de asemenea, urmărită îndeaproape.
Cele două ţări s-au abţinut în februarie, după lansarea invaziei, când Rusia şi-a folosit dreptul de veto în Consiliu la o rezoluţie denunţând "agresiunea" sa asupra Ucrainei.
Anunţând această rezoluţie marţi, ambasadoarea americană Linda Thomas-Greenfield a anticipat utilizarea de către Rusia a dreptului de veto "pentru a se proteja". "Atunci ne vom îndrepta spre Adunarea Generală pentru a trimite un mesaj fără ambiguitate Moscovei", a promis ea.
Votul ulterior din Adunarea Generală, unde niciunul dintre cele 193 de state membre nu are drept de veto, va permite să se evalueze gradul de izolare a Rusiei, în timp ce unele ţări în curs de dezvoltare sunt iritate că Occidentul îşi concentrează toată atenţia asupra Ucrainei.
Occidentalii sunt "relativ încrezători că vor primi la Adunarea Generală un sprijin puternic pentru integritatea teritorială a Ucrainei", a declarat pentru AFP Richard Gowan, analist la ONG-ul International Crisis Group.
"Multe ţări începeau să-şi retragă sprijinul pentru Ucraina (...), dar punând pe masă anexarea şi integritatea teritorială (Vladimir) Putin va forţa multe state ezitante să revină de partea Ucrainei", în special anumite state africane, a adăugat el, estimând că preşedintele rus a făcut o "greşeală diplomatică fundamentală".
În primăvară, Adunarea Generală a adoptat trei rezoluţii legate de invazia Ucrainei de către Rusia, a treia la sfârşitul lui aprilie având ca rezultat o erodare a unităţii internaţionale în faţa Moscovei.
La 2 martie, în cursul unui prim vot istoric, 141 de ţări au condamnat invazia rusă, cinci ţări votând împotrivă (Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord şi Eritreea), 35 abţinându-se.
La 24 martie, Adunarea a solicitat accesul umanitar nestingherit şi protecţia civililor în Ucraina: 140 de voturi pentru, cinci împotrivă (aceleaşi cinci), iar 38 de ţări au ales să se abţină.
La 7 aprilie, doar 93 de ţări au susţinut suspendarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, 24 au votat împotrivă şi 58 s-au abţinut.
