Postul Paștelui, fiind cel mai lung si cel mai aspru dintre posturile ortodoxe, este cunoscut si sub denumirea de Postul Mare.
Țînând seama că el amintește și de postul celor 40 de zile ținute de Isus Hristos înainte de începerea activității Sale mesianice, a primit și numele de Păresimi. În vechime, Postul Sfintelor Paști avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul în noaptea Învierii.
"Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserica, în cursul Postului Mare se postește astfel: în primele două zile (luni și marți din săptămâna prima) se recomandă, pentru cei ce pot să țînă, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puțînă pâine și bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vinerea și sâmbătă) din Săptămâna Patimilor. Miercuri se ajunează până seară (odinioară până după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite), când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămâna (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seară), iar sâmbătă și duminică de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțîn vin. Se dezleagă de asemenea la vin și untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără tinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinții 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea și după-serbarea Buneivestiri (24 și 26 martie), precum și în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii și în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) și in Duminică Floriilor se dezleagă și la peste (când însă Bunavestire cade in primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn și vin, iar când cade in vinerea sau sâmbătă acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin)", spunea părintele Prof. Dr. Ene Braniște - (Liturgică Generală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1993), potrivit CreștinOrtodox.ro.
Cum Sărbătoarea Învierii Domnului este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, credincioșii se pregătesc sârguincios, în fiecare an, pentru Postul Mare. Pe lângă reținerea de la anumite alimente și băuturi, fapte relele rele, poftele, patimilie, dar și gândurile negre de orice fel trebuie înlăturate.
În funcție de data la care este sărbătorit Paștele, sunt fixate alte două sărbători importante, și aici vorbim despre Florii și Rusalii. Drept urmare, anul acesta, Floriilor ortodoxe vor fi sărbătorite pe 17 aprilie, iar Floriile catolice pe 10 aprilie.
Duminică Floriilor (sau Floriile) este o sărbătoare creștină fără dată exactă, comemorată întotdeauna în ultima duminică dinaintea Paștelui. Sărbătoarea comemorează un eveniment menționat de către toate cele patru evanghelii (Marcu 11:1–11, Matei 21:1–11, Luca 19:28–44, Ioan 12:12–19), respectiv intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor. Floriile sunt denumite, de asemenea, Duminică Patimilor sau Duminică Floriilor a Patimilor Domnului.
