IPP şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti au organizat o dezbatere cu tema "Contractarea - soluţie eficientă pentru servicii sociale sustenabile în Municipiul Bucureşti".
Elena Tudose de la IPP a declarat că peste şapte milioane de români figurau, în 2013, ca fiind asistaţi sociali, cei mai mulţi dintre ei primind diferite beneficii sociale.
Ea a precizat că doar cinci la sută dintre cei care figurează în aceste statistici beneficiază de servicii sociale, iar Bucureştiul are un profil aparte din acest punct de vedere.
Astfel, în evidenţa direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din Capitală (cu excepţia Sectorului 5) şi Ilfov, 940 de adulţi cu dizabilităţi, 6.067 de copii şi 2.101 persoane vârstnice sunt în servicii rezidenţiale.
În ce priveşte numărul de adulţi cu dizabilităţi care sunt activi pe piaţa muncii, cei mai mulţi sunt din Sectorul 2 (1.046), Sectorul 6 (839) şi Sectorul 3 (747). În Sectorul 1 sunt 698 de adulţi cu dizabilităţi care muncesc, în Sectorul 5 - 567, iar în Sectorul 4 - 445.
"Numărul persoanelor cu dizabilităţi înregistrate în Capitală anul trecut a fost de 57.612, dintre care 53.615 adulţi şi 3.997 copii. Dintre adulţii cu dizabilităţi, 1,01 la sută sunt îngrijiţi în instituţii", a precizat Elena Tudose.
Ea a mai spus că există variaţii mari de costuri/beneficiar/lună între diferite categorii de servicii în sistemul public, arătând că, de obicei, se asigură costuri mai mari decât costul standard prevăzut de lege, tocmai pentru a putea asigura condiţii decente de trai beneficiarilor.
În ce priveşte numărul de copii instituţionalizaţi în Bucureşti, cei mai mulţi sunt în Sectorul 6 (1.283 în serviciile DGASPC şi 316 în servicii contractate către ONG-uri). Pe locul al doilea, din acest punct de vedere, este Sectorul 1 (833 de copii în serviciile DGASPC şi 178 în servicii contractate către ONG-uri), urmat de Sectorul 3, care are 669 de copii în serviciile DGASPC şi 25 în servicii contractate către ONG-uri.
Alţi 561 de copii sunt în serviciile rezidenţiale ale DGASPC Sector 4 şi 309 în serviciile DGASPC Sector 2, plus alţi 42 în servicii contractate către ONG-uri.
În ce piveşte distribuţia persoanelor vârstnice instituţionalizate din Capitală, cele mai multe sunt în Sectorul 6 (142 în serviciile DGASPC şi 365 în servicii dezvoltate de ONG-uri) şi în Sectorul 3 (245 în servicii DGASPC şi 90 în servicii ale ONG-urilor). Alţi 286 sunt în centre rezidenţiale din Sectorul 1, 164 în Sectorul 5, alţi 50 în sectorul 2 şi 14 în Sectorul 4.
Directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB), Cosmina Simean Nicolescu, a declarat că este important să existe o imagine clară a serviciilor care există în Capitală, având în vedere că urmează să apară o lege a contractării serviciilor sociale.
"Este important să vedem cum se vor aşeza lucrurile în Bucureşti. Vrem să avem o imagine clară, pentru a fi cu temele făcute în momentul în care apare legea", a spus directorul DGASMB.
Directorul IPP, Violeta Alexandru, a subliniat că în Bucureşti, dar şi în ţară a început procesul de externalizare a serviciilor sociale, în special cele pentru copil, dar că trebuie o analiză mult mai serioasă în privinţa contractării.
"Şi societatea civilă trebuie să îşi pună întrebări privind capacitatea de a susţine pe termen lung aceste servicii. Şi societatea civilă trebuie să îşi facă propriile evaluări, pentru că din ceea ce am remarcat în cadrul vizitelor făcute în ţară, cele mai multe asigură consiliere şi alte activităţi mai soft, în timp ce serviciile oferite sunt foarte puţine. Este important ca organizaţiile neguvernamentale şi autorităţile locale să identifice o listă de nevoi", a mai spus directorul IPP.
Directorul DGASPC Sector 1, Dănuţ Fleacă, a precizat că odată cu contractarea ar trebui ca, în Bucureşti, banii să urmeze beneficiarul, având în vedere că sunt destul de frecvente situaţiile în care beneficiarii obţin diverse servicii în alt sector decât cel de care aparţin, iar autorităţile locale refuză să deconteze aceste servicii.
