În urmă cu două zile am văzut casa de pe strada Clemanceau, din spatele Ateneului. ,,Am văzut ” e mult spus, pentru că nu a mai rămas decât puţin din partea de jos. Vila a fost demolată cu o asemenea viteză, încât nici un protest nu a avut timp să se articule. Dar lista clădilor frumoase, mai ales în centru, un fiecare centimetru e calculat în aur,nu s-a închis. Pe ea aud că se află casa lui Dinu Lipatti ( bdul Lascăr Catargiu /fost Ana Ipătescu/colţ cu Visarion), o casă frumoasă cu o grădină mare, în care ar încăpea numai bine un bloc cu ţâşpe etaje, iar pe Calea Victoriei colţ cu Sevastopol mai e o clădire abandonată, cu ferestrele oarbe şi în geamul căreia cine a scris grijuliu ,,Nu parcaţi, cad bucăţi din balcon”. Înţeleg că pietonii pot să treacă şi mă gândesc că o parcare ar fi tocmai bună acolo, după atâta grijă câtă se arată maşinilor şi cât de puţină vechiului Bucureşti. Şi asta mai ales că la câţiva metri mai în jos pe Calea Victoriei, pe colţ cu Frumoasă, în locul unui frumos (sic!) bloc interbelic, cu farmacie la parter, e în toi un şantier , pe care se va ridica, aţi ghicit, un bloc! Bucureştiul se dărâmă pe bucăţi, sub ochii noştri şi asta pentru că primarii de până acum - de la Halaicu şi Lis, la Băsescu şi Videanu, ajuta’i de consilierii municipali ;i de primarii de sectoare - adică toate partidele, dar TOATE -nu au dat o lege a Capitalei, în care să se stabilească înălţimea maximă a unei clădiri (teoretic era Inter-ul, practic acum e BRD-ul din Piaţa Victoriei), nu au stabilit că patrimoniul arhitectonic al oraşului (unul dintre ultimele din Europa cu multe case în stil art nouveau şi eclectic) TREBUIE păstrat, unde se fac cădirile noi, dacă se fac între cele vechi să respecte arhitectura , să nu le facă în parcuri (Bordei), păduri (Băneasa), ştranduri ( Tineretului) sau pe terenuri sportive.
În Rusia există o lege interesantă: dacă un imobil ia foc şi se prăbuşeşte în incendiu, terenul revine primăriei. Cum vechii proprietari nu vor să renunţe la casele lor frumoase, incendiile sunt destul de dese. Nu există nici o legătură dovedită între primărie şi incendii, dar aşa s-a făcut loc multor hoteluri şi blocuri noi, aducătoare de bani, nu şi de frumos. La noi, resemnarea mioritică e la fel de eficientă.
Dragi bucureşteni, vechi şi noi, veţi locui într-un oraş urât, fără personalitate, un oraş de birouri (asta e, dacă avem o economie înfloritoare !), cu locuri la fel de neprietenoase ca Balta Albă, Drumul Taberei sau Colentina. Nu mă bucură deloc lucrul acesta şi nu înţeleg de ce, cu cât visăm mai mult la o ,,casă pe pământ” cu atât mai abitir demolăm şi înălţăm păduri de blocuri.