Dalia Octavia Pusca

Adica, sa ai motive sa gandesti frumos.
M-a provocat cu ceva timp in urma Vali.
In clipa asta, daca as vrea sa glumesc amar, as spune:
- pentru ca reflectorul spart aseara nu m-a lasat oarba sau handicapata in alt mod, pe viata;
- pentru ca, de curand, nu am ales pe cineva nepotrivit pe termen nedefinit sau chiar pe viata;
- pentru ca, desi unii oameni isi nedreptatesc prietenii, macar intelepciunea sau logica sigur vor reface legatura dintre ei pe viata;

Si, pentru ca n-am chef sa glumesc, as spune:
- pentru ca aseara, cand a nins in Bucuresti, mi-am adus aminte cum mama, cand eram copil, ma lua din pat in brate si ma ducea la fereastra sa-mi arate o minune;
- pentru ca mai sunt pe lume oameni carora le place si isi gasesc ragazul si nevoia sa mearga vara la tara;
- pentru ca, de cate ori imi doresc, chiar nu s-a intamplat sa nu reusesc. Incetul cu incetul, pe viata.

Si… inca un motiv paradoxal de a “gandi frumos”, dar la modul cel mai trist, ironic al sortii: pentru ca oricat am vrea si am intelege sa fim de dreapta, Romania de azi nu ne lasa sa nu ne ducem putin in stanga. Pe unii, mai simtitori… Am inteles de ce prieteni foarte buni, declarati de dreapta, au fost surprinsi sa se gaseasca usor in stanga. Daca ar intelege si cei ce ne conduc si ne mai citesc din cand in cand bloggurile sau mai merg cateodata pe strada, printre “muritori”… Dar nu au cum, de ar fi, nu s-ar mai povesti
Povestiti-va totusi din cand in cand, naiv, de ce e pe lume frumos.

(14 dec. 2007)

This entry was posted on Vineri, Februarie 29th, 2008 at 8:09 pm and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.